Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie 2026 și se încheie pe 24 decembrie, perioadă în care renunțarea la carne, ouă și lactate impune alegerea unor surse alternative de nutrienți. Medicul nutriționist Andrei Panaite a explicat pentru Digi24.ro cum poate fi alcătuit un meniu echilibrat, care să asigure necesarul de proteine și să prevină excesele alimentare.
Considerat unul dintre cele mai importante din calendarul ortodox, Postul Nașterii Domnului se desfășoară pe parcursul a 40 de zile.
Postul Crăciunului 2026: Cu ce alimente putem înlocui proteina animală
„În această perioadă, alimentația ar trebui să includă surse variate de proteine vegetale. Soia, mazărea, lintea, năutul, quinoa, hrișca și fasolea sunt opțiuni nutritive, care furnizează și fibre, contribuind la menținerea senzației de sațietate. Meniul poate fi completat cu alimente precum cartofii sau ovăzul, care asigură în principal carbohidrați, necesari pentru energie.
Aceste ingrediente pot fi integrate în mesele zilnice în combinații variate, pentru a contribui la acoperirea necesarului de nutrienți. În zilele cu dezlegare, peștele permite diversificarea meniului și reprezintă o sursă de proteine și aminoacizi esențiali.
Oleaginoasele și fructele, opțiuni pentru gustările dintre mese
Pentru gustările dintre mese, putem alege o porție de aproximativ 20-30 de grame de nuci, migdale, alune, caju, fistic sau semințe. Deși sunt bogate în nutrienți, acestea au un aport caloric ridicat, astfel că trebuie consumate în cantități moderate.
O altă variantă o reprezintă fructele, precum portocalele, ananasul, kiwi sau bananele, care furnizează vitamine și fibre. Este indicat să le consumăm în prima parte a zilei, pentru a evita eventualele neplăceri digestive sau tulburările de somn.”, a explicat medicul nutriționist Andrei Panaite
Ce efecte poate avea un aport insuficient de proteine asupra organismului
„Eliminarea cărnii, ouălor și lactatelor, fără înlocuirea lor cu surse vegetale adecvate, poate duce la un aport insuficient de proteine. În timp, acesta poate contribui la pierderea masei musculare și la apariția slăbiciunii.
Printre manifestările care pot apărea se numără oboseala persistentă, senzația frecventă de foame și acumularea kilogramelor în plus. Aceste probleme pot fi asociate cu un consum prea mic de proteine, compensat printr-un aport ridicat de carbohidrați.
Creșterea în greutate este favorizată de un surplus caloric, care poate apărea atunci când meniul se bazează pe cantități mari de pâine, produse făinoase și dulciuri.”, a completat sursa Digi24.ro
Ce alimente ar trebui să evităm în perioada de înfrânare
„Absența ingredientelor de origine animală nu garantează că un produs are o compoziție echilibrată. Unele pateuri vegetale, sortimente de margarină, halvaua și alte preparate comercializate pentru post pot avea un conținut ridicat de sare, zahăr sau grăsimi, în funcție de rețetă.
Consumul frecvent, în porții mari, poate favoriza excesul caloric, iar aportul ridicat de sare și grăsimi saturate poate influența nefavorabil sănătatea cardiovasculară.
Este recomandat să acordăm prioritate legumelor, fructelor, leguminoaselor și cerealelor integrale. Mențiunea «de post» se referă la ingredientele folosite, fără să garanteze valoarea nutritivă a produsului. Citirea etichetelor ne ajută să comparăm compoziția alimentelor, iar adaptarea porțiilor la necesarul individual contribuie la evitarea exceselor.”, a mai adăugat specialistul
Cum revenim la alimentația obișnuită după cele 40 de zile de post
„După încheierea postului, este recomandat să evităm mesele abundente și să reintroducem alimentele de origine animală în porții moderate, în funcție de toleranța individuală. Putem alege carne slabă, precum puiul sau curcanul, ouă și lactate cu un conținut redus de grăsimi.
Cantitățile mari de preparate grase, consumate la aceeași masă, pot provoca disconfort digestiv, astfel că moderația rămâne importantă la revenirea la meniul obișnuit.”, a conchis medicul nutriționist Andrei Panaite
Editor : M.C.