Timp de doi ani, lumea a făcut față unilateralismului dominator al președintelui american Donald Trump, suportând fluctuațiile tarifelor, un război cu Iranul, agresiuni în America Latină, schimbări bruște de poziție în privința Ucrainei și o avalanșă de cereri adresate aliaților, printre care Canada, Germania și Japonia. Acum, în condițiile în care democrații au preluat controlul asupra Congresului, în timp ce aproape toți republicanii preferați de Trump au suferit înfrângeri, multe țări se întreabă la ce să se aștepte de la încă o astfel de răsturnare de situație în politica americană, notează The New York Times.
Unii analiști sugerează că un nou Congres ar putea tempera impulsurile președintelui american. Pe internet s-au înregistrat manifestări evidente de bucurie. Pe Weibo, cea mai populară platformă de socializare din China, hashtag-ul „Trump a suferit o înfrângere completă și totală” a fost în topul tendințelor odată cu anunțarea rezultatelor.
Însă, având în vedere că președinții dispun de o marjă de manevră enormă în materie de politică externă, o întrebare recurentă s-a ridicat atât în Asia, cât și în Europa: oare înfrângerile electorale de pe plan intern îl vor împinge pe Trump să întreprindă acțiuni și mai agresive la nivel mondial?
„Ca răspuns la un Congres controlat de democrați”, a declarat Ja-Ian Chong, profesor asociat de științe politice la Universitatea Națională din Singapore, „Trump ar putea încerca să găsească alte modalități de a distrage atenția, inclusiv prin tarife și recurgerea la forță”.
Țările din întreaga lume analizează modul în care rezultatele alegerilor din Statele Unite ar putea influența cele mai urgente probleme din domeniul relațiilor internaționale.
În Asia, care depinde în mare măsură de energia provenită din Orientul Mijlociu, victoria democraților a stârnit inițial o undă de optimism.
„În Asia de Sud-Est, principala provocare a fost presiunea inflaționistă provocată de războiul din Iran. Acest lucru a făcut ca totul să devină mult mai scump”, a spus Chong. „Acum există speranța unei oarecare ameliorări”.
Și totuși, el și mulți alții pun la îndoială această idee. Multe țări și-au exprimat îngrijorarea că războiul cu Iranul ar continua să se intensifice pe termen scurt — poate chiar cu Trump lansând un nou atac asupra Iranului după alegeri — agravând astfel criza aprovizionării cu petrol și gaze.
Deocamdată, atmosfera rămâne mai degrabă sumbră decât optimistă: se preconizează că prețurile petrolului vor rămâne ridicate în viitorul apropiat, ceea ce reprezintă o provocare pentru companii și îi face pe mulți să se întrebe ce ar putea face Trump în continuare.
Anchetatorii comerciali americani au petrecut luni întregi investigând peste o duzină de țări acuzate de încălcări ale drepturilor muncitorilor și de supraproducție în diverse sectoare, de la produse chimice până la automobile. În prezent, având în vedere că administrația americană nu mai este preocupată să atragă atenția asupra inflației înainte de alegeri, țările respective s-ar putea aștepta la o intensificare a eforturilor de impunere a tarifelor.
Japonia, China și Vietnamul sunt toate ținte probabile pentru tarife suplimentare. În multe țări, noile taxe s-ar adăuga celor existente, readucând nivelul acestora la cel de dinainte ca Curtea Supremă să anuleze tarifele anterioare în luna februarie.
Trump dispune în continuare de puteri extinse în domeniul comerțului. Congresul ar putea însă să-și folosească noua influență asupra bugetului federal și autoritatea sa de control pentru a stabili unele dintre detalii.
„Este posibil ca Congresul să facă presiuni pentru introducerea mai multor derogări și excepții tarifare în categoriile care afectează bugetul alegătorilor săi”, a declarat Stephen Olson, fost negociator comercial al SUA și cercetător invitat la ISEAS – Institutul Yusof Ishak din Singapore.
În general, atât în Asia, cât și în alte părți ale lumii, mulți se așteaptă ca protecționismul american să continue să avanseze, având în vedere că președintele american dorește să-și lase o moștenire și este în continuare hotărât să orienteze economia globală în conformitate cu viziunea sa.
„Oamenii sunt profund îngrijorați de acțiunile anterioare ale administrației Trump și rămân neliniștiți în privința viitorului”, a declarat Kazuhiro Maeshima, profesor de politică și diplomație americană la Universitatea Sophia din Tokyo, referindu-se la starea de spirit din Japonia. „Deși există speranța unei schimbări, nu se știe dacă această schimbare se va concretiza efectiv”.
Nu se preconiza ca alegerile americane să schimbe direcția relațiilor dintre SUA și China, în special în ceea ce privește armistițiul comercial al acestora, caracterizat de o alternanță între perioade de încetare a conflictului și de reînnoire a acestuia. Ambele partide politice au convenit din ce în ce mai mult să adopte o poziție mai fermă față de China în ceea ce privește concurența economică și disputele privind teritoriile contestate.
Însă pe Weibo, una dintre principalele platforme chineze de socializare, rezultatele preliminare au stârnit o oarecare satisfacție inițială pe seama președintelui Trump.
Xu Shaolin, un comentator proeminent cu aproape 4 milioane de urmăritori, a scris că, dacă pierderile se vor menține în ambele camere ale Congresului, „acest președinte neserios, care vorbește mult, dar are tendința de a face promisiuni deșarte, va deveni probabil un președinte fără putere”.
Shi Yinhong, profesor de relații internaționale la Universitatea Renmin din Beijing, a prevăzut totuși că succesul democraților în alegerile de marți ar însemna probleme pentru relațiile dintre Statele Unite și China.
Xi Jinping, liderul suprem al Chinei, și președintele american Donald Trump au ajuns la o înțelegere în cadrul summitului din luna mai, în favoarea a ceea ce China definește drept „stabilitate strategică constructivă”. Însă Shi a prevăzut că această înțelegere se va destrăma „pentru că Trump va deveni brusc departe de a mai fi atotputernic”.
Un Congres condus de democrați ar putea, de asemenea, să consolideze relațiile Americii cu aliații tradiționali ai Statelor Unite, inclusiv Japonia, ceea ce, potrivit lui, nu ar fi nici de bun augur pentru China.
Trump și-a amenințat partenerii și aliații țării sale cu tot felul de măsuri, de la tarife vamale până la bombe. Iar în unele dintre țările care odinioară îi erau prietene și pe care liderul american le-a îndepărtat, reacția publicului a fost una de ușurare sau de sărbătorire a victoriei democraților de marți.
Ryan Cox, lector de filosofie la Universitatea din Sydney, a declarat miercuri că speră ca democrații să „limiteze puterea lui Trump”, pentru a grăbi „sfârșitul erei Trump”.
Luka Leveque, un student din Tokyo, a declarat că își dorește „o mai mare coerență — atât în ceea ce privește abordarea adoptată de cele două țări, cât și în ceea ce privește continuitatea politicii Statelor Unite de-a lungul timpului”.
Și totuși, cu doi ani rămași până la sfârșitul mandatului administrației Trump, scepticismul cu privire la stilul său de conducere tranzacțional și la fiabilitatea sa rămâne profund înrădăcinat. Într-un sondaj recent realizat în 34 de țări și publicat de Fundația Rockefeller, doar 39% dintre respondenți au declarat că se simt în largul lor cu ideea ca Statele Unite să joace un rol de lider pe scena mondială.
Așa cum a remarcat Max Yoeli, cercetător principal la Chatham House din Londra, chiar înainte de alegeri: „Un președinte care și-a făcut o misiune din a fi un șoc pentru sistem își păstrează capacitatea de a provoca unul”.
Chiar și în Australia, care a luptat alături de Statele Unite în toate războaiele majore de după Primul Război Mondial, persistă îndoieli. Dan Ramsay, student la științe politice la Universitatea din Sydney, a declarat miercuri că ar fi riscant pentru orice țară să revină la o dependență prea mare de Statele Unite.
„Trebuie să luăm mai în serios dependențele noastre într-o serie întreagă de domenii și să ne gândim cum putem menține o alianță și un parteneriat cu SUA, orientându-ne în același timp și către alte direcții și consolidând legăturile cu puterile medii din întreaga lume”, a afirmat el.
Citește și:
Editor : A.M.G.