Unu din trei adulți din România suferă de obezitate, însă boala este subdiagnosticată în spitale și lipsește adesea din statistici. Pacienții nu au un traseu medical clar, nu știu la ce specialiști să apeleze și ajung să plătească din propriul buzunar tratamentele și terapiile. Organizațiile de pacienți cer înființarea unor centre specializate și decontarea serviciilor medicale.
Adriana a fost nevoită să își organizeze singură întregul traseu medical. A încercat tratamente care nu au dat rezultatele așteptate și a apelat inclusiv la ajutorul unui psiholog. Toate cheltuielile au fost suportate din banii proprii.
„Ne dorim un traseu al pacientului. Este costisitor, este obositor. Am plătit absolut tot. Nu a fost nimic decontat de stat. Tratamentele nu se decontează, terapiile nu se decontează”, spune femeia.
Cazul ei nu este unul izolat. Unul din trei adulți din România suferă de obezitate, iar aproape două treimi din populație sunt supraponderale. În lipsa unui traseu medical bine stabilit, medicii de familie nu știu întotdeauna către ce specialiști să îndrume pacienții.
„Constați supraponderea, constați faptul că o persoană are obezitate, un copil are obezitate. Și ce faci cu el mai departe? Îngrijirea persoanelor cu obezitate se face în echipă, ori tocmai accesul la celelalte specialități nu este facil”, explică Daciana Toma, medic de familie.
Paradoxal, deși obezitatea afectează o treime dintre adulții din România, boala este slab reprezentată în statisticile spitalelor. Diagnosticul nu este întotdeauna consemnat în documentele medicale, iar motivele acestei situații nu sunt clare, arată Digi24.
„Nu știu care ar fi motivația. Probabil că nu aduce o plată suficientă în finanțarea spitalului, pentru că un alt motiv nu îl văd. Sau poate medicul nu îl consideră neapărat important să fie trecut”, afirmă Adrian Pană, expert în sănătate publică la Institutul Național de Sănătate Publică.
Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România și Asociația ENDO Pacienți cer înființarea unor centre specializate, în care persoanele cu obezitate să fie evaluate și tratate de echipe multidisciplinare. Acestea ar urma să includă endocrinologi, nutriționiști, psihologi și kinetoterapeuți. Organizațiile solicită, totodată, decontarea serviciilor medicale și a tratamentelor necesare.
„Plătim târziu pentru această boală și plătim mai scump”, avertizează Larisa Mezinu, președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Problemele legate de obezitate încep încă din copilărie, inclusiv din cauza alimentației nesănătoase și a nerespectării regulilor privind produsele oferite în școli.
Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, 45% dintre produsele alimentare verificate de Inspecția Sanitară de Stat în 2025 au fost neconforme. Deși legislația interzice comercializarea și distribuirea anumitor alimente nesănătoase în unitățile de învățământ, controalele arată că regulile nu sunt respectate întotdeauna.
„Când vine partea de implementare, nu ne dovedim atât de eficienți. Programele, meniurile nu sunt verificate cum ar trebui”, spune Adrian Pană, expert în sănătate publică la INSP.
Alături de experți, organizațiile de pacienți au elaborat Cartea Albă a Obezității, un document cu propuneri pentru îmbunătățirea prevenirii și tratării acestei boli. Documentul a fost înmânat autorităților și include soluții care vizează educația pentru sănătate, alimentația, stabilirea unui traseu medical clar pentru pacienți, accesul la specialiști și asigurarea unor tratamente accesibile.
Editor : C.A.