Salariul minim brut din Bulgaria va crește la 660 de euro de la 1 ianuarie 2027, potrivit unui decret publicat în Monitorul Oficial, care stabilește salariul minim orar la 3,98 euro, scrie Novinite. Prin comparație, în România, salariul minim este în prezent de 4.325 de lei brut pe lună, iar nivelul aplicabil anul viitor nu a fost încă stabilit.
Consiliul de Miniștri din Bulgaria a adoptat decretul la 29 octombrie, iar documentul a fost publicat în Monitorul Oficial la 3 noiembrie. Noul salariu minim se aplică unei luni complete de muncă, pentru un program de opt ore pe zi și cinci zile pe săptămână. Față de nivelul actual, de 620,20 euro, creșterea este de 39,80 euro, respectiv 6,4%. Salariul minim orar va urca, la rândul său, de la 3,74 la 3,98 euro.
Aproximativ 462.000 de angajați vor beneficia de majorare. Natalia Efremova, ministrul bulgar al Muncii și Politicii Sociale, a declarat că procentul de creștere depășește rata anuală a inflației, de 5,7%, și se încadrează în posibilitățile bugetului de stat.
„Propunerea ține cont de funcția socială și economică a salariului minim și este adaptată posibilităților bugetului de stat”, a declarat Natalia Efremova în timpul consultărilor cu sindicatele și patronatele.
Potrivit ministerului, creșterea ar urma să mențină puterea de cumpărare a angajaților cu cele mai mici venituri, să reducă inegalitățile salariale și să susțină participarea pe piața muncii.
Patronatele din Bulgaria au susținut suma, sindicatele au cerut 690 de euro
Nivelul salariului minim a fost discutat la 23 octombrie în Consiliul Național pentru Cooperare Tripartită, însă Guvernul, sindicatele și patronatele nu au ajuns la un acord.
Toate organizațiile patronale reprezentative la nivel național au susținut propunerea Executivului. Acestea au argumentat că majorarea de 6,4% compensează integral inflația și că o creștere mai mare ar pune presiune suplimentară asupra costurilor companiilor.
Sindicatele au considerat însă că suma este prea mică pentru a le asigura angajaților un nivel de trai decent. Confederația Muncii „Podkrepa” a calculat că, după plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit, un angajat remunerat cu salariul minim ar urma să primească aproximativ 512 euro net.
Reprezentanții sindicali au susținut că acest venit îi menține pe bulgarii plătiți cu salariul minim pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Confederația Sindicatelor Independente din Bulgaria a cerut ca salariul minim pentru 2027 să fie stabilit la 690 de euro.
Suma adoptată de Guvern este și cu aproape 13 euro mai mică decât limita superioară rezultată din noul mecanism de calcul, de aproximativ 672,80 euro.
Bulgaria a schimbat formula de stabilire a salariului minim
Majorarea din 2027 este prima stabilită prin noul mecanism adoptat de Bulgaria. Anterior, salariul minim era calculat prin raportare la 50% din salariul mediu brut înregistrat într-o anumită perioadă.
Noul sistem stabilește un interval în interiorul căruia Guvernul poate decide suma finală. Pragul inferior nu poate fi mai mic decât salariul minim din anul precedent, iar limita superioară este calculată pe baza a patru indicatori socioeconomici:
– puterea de cumpărare a salariului minim, inclusiv prin raportare la costul vieții;
– nivelul general și distribuția salariilor;
– ritmul de creștere a salariilor;
– productivitatea muncii pe termen lung.
Fiecare dintre cei patru indicatori are o pondere de 25%, iar calculele sunt realizate pe baza statisticilor oficiale.
Sindicatele și patronatele trebuie să negocieze salariul minim pentru anul următor până la 15 mai. Consiliul de Miniștri trebuie apoi să stabilească valoarea finală până la 15 august, ținând cont de rezultatul consultărilor.
Guvernul păstrează însă dreptul de a decide cuantumul dacă partenerii sociali nu ajung la un acord. O dată la trei ani va fi evaluat și caracterul adecvat al salariului minim, prin raportare la 60% din salariul median brut și la costul vieții.
Cum a evoluat salariul minim în România
În România, salariul minim brut este de 4.325 de lei pe lună de la 1 iulie 2026. Anterior, acesta a fost de 4.050 de lei, nivel aplicat timp de un an și jumătate, din ianuarie 2025 până la sfârșitul lunii iunie 2026. Majorarea din vară a fost de 275 de lei brut, echivalentul unei creșteri de aproximativ 6,8%. Salariul minim net a urcat însă cu aproximativ 125 de lei, de la circa 2.574 la 2.699 de lei.
Nivelul actual este stabilit pentru un program normal de lucru de aproximativ 166,7 ore pe lună, ceea ce corespunde unui tarif minim de 25,949 lei pe oră. Suma nu include sporuri și alte adaosuri.
În martie 2026, înaintea majorării din vară, 831.382 de angajați erau plătiți cu salariul minim brut, potrivit datelor Ministerului Muncii.
La 30 septembrie, aproximativ 715.000 de salariați cu normă întreagă erau plătiți exact cu salariul minim de 4.325 de lei. Numărul celor ale căror venituri se află foarte aproape de acest prag este însă mult mai mare.
Blocul Național Sindical (BNS) estimează că aproximativ 1,4 milioane de salariați câștigă salariul minim sau cu cel mult 75 de lei peste acest nivel. Totodată, 1,71 milioane de angajați cu normă întreagă, adică aproximativ o treime din total, primesc cel mult 5% peste salariul minim brut.
Potrivit BNS, România se afla în a doua jumătate a anului 2026 pe locul 20 din cele 22 de state membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim stabilit prin lege. Confederația a calculat pentru România un nivel echivalent de aproximativ 825 de euro brut.
Comparația directă între sumele exprimate în euro nu arată însă întreaga diferență dintre cele două țări. Salariul efectiv încasat depinde de taxele și contribuțiile aplicate, iar puterea de cumpărare este influențată de nivelul prețurilor din fiecare economie.
Facilitatea fiscală de 200 de lei expiră la sfârșitul anului
Salariul minim net de aproximativ 2.699 de lei include facilitatea fiscală prin care 200 de lei din venitul lunar nu sunt supuși impozitului pe venit și contribuțiilor sociale. Măsura se aplică în perioada iulie-decembrie 2026 angajaților care au salariul de bază brut egal cu salariul minim și îndeplinesc condițiile privind plafonul venitului lunar.
Facilitatea expiră la 31 decembrie, dacă Guvernul nu decide prelungirea ei. În lipsa acestei măsuri, o parte a unei eventuale majorări brute ar fi absorbită de taxele și contribuțiile datorate statului.
Acesta este unul dintre principalele argumente invocate de patronate, care susțin că o creștere a salariului brut nu se transferă integral în venitul net al angajatului.
Trei scenarii analizate de Guvern pentru 2027
Ministerul Muncii a transmis partenerilor sociali un raport tehnic care cuprinde trei variante pentru salariul minim din 2027. Niciuna dintre ele nu reprezintă deocamdată o decizie definitivă.
Prima variantă pornește de la formula legală de actualizare, care ia în calcul rata medie anuală a inflației, estimată la 4,4%, și creșterea reală a productivității muncii, prognozată la 1,79%.
În acest scenariu, salariul minim ar ajunge la 4.593 de lei brut, cu 268 de lei peste nivelul actual. Creșterea ar fi de aproximativ 6,2%, iar salariul minim ar reprezenta puțin peste 47% din câștigul salarial mediu brut prognozat pentru 2027.
A doua variantă presupune stabilirea salariului minim la 50% din câștigul salarial mediu brut prognozat. Salariul minim ar ajunge astfel la 4.884 de lei, cu 559 de lei mai mult decât în prezent, respectiv o creștere de 12,9%.
Al treilea scenariu folosește pragul superior de 52% din câștigul salarial mediu brut și ar duce salariul minim la 5.079 de lei. Majorarea ar fi de 754 de lei, respectiv 17,4%.
Calculele pornesc de la un câștig salarial mediu brut estimat la 9.768 de lei în 2027. Diferența dintre cea mai redusă și cea mai ridicată variantă este de 486 de lei pe lună.
Mecanismul românesc de stabilire a salariului minim ia în calcul inflația și productivitatea, dar permite și evaluarea nivelului acestuia prin raportare la câștigul salarial mediu brut. Intervalul de adecvare folosit în negocieri este cuprins între 47% și 52% din salariul mediu prognozat.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a arătat că programul de guvernare vorbește despre actualizarea salariului minim într-un ciclu de 12 luni, nu despre o majorare obligatorie de la începutul anului.
„În programul de guvernare, sintagma «creșterea salariului minim pe un orizont de 12 luni» este un mod de a seta startul discuției despre acest subiect, cu un orizont de așteptare de 12 luni, adică nu de două luni, cât mai e până la 1 ianuarie 2027”, a declarat acesta.
Anterior, ministrul a afirmat că, la 1 ianuarie 2027, salariul minim ar urma să rămână la nivelul actual, de 4.325 de lei brut. O eventuală majorare va fi stabilită după analizarea indicatorilor economici și consultarea sindicatelor și patronatelor.
Cum a ajuns BNS la propunerea de 4.652 de lei
În vară, Blocul Național Sindical a cerut ca salariul minim să ajungă la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027. Confederația a argumentat atunci că angajații au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare și că majorarea aplicată de la 1 iulie nu a compensat efectele inflației.
La începutul lunii noiembrie, BNS a prezentat o propunere tehnică de 4.652 de lei brut, cu 327 de lei peste nivelul actual. Calculul pornește de la salariul minim de 4.050 de lei aplicat în 2025 și în primele șase luni din 2026.
BNS propune ca această sumă să fie actualizată mai întâi cu scumpirile din perioada în care salariul minim a rămas neschimbat, ceea ce ar duce baza de calcul la aproximativ 4.390 de lei. Aplicarea formulei legale la această valoare ar conduce la un salariu minim de 4.652 de lei.
Suma ar reprezenta aproximativ 48,5% din câștigul salarial mediu brut prognozat pentru 2027 și s-ar încadra în intervalul de negociere prevăzut de legislație.
„Noi am spus, ca propunere de lucru, formula de recuperare a pierderii în urma înghețării din primele șase luni din 2026: 4.652 de lei. Această sumă reprezintă 48,5% din câștigul mediu prognozat, în marja de negociere a hotărârii de Guvern”, a explicat Radu Soviani, expert în cercetare al BNS.
Confederația descrie propunerea drept „un salariu minim brut de 4.652 de lei, calculat transparent și echitabil: fără înghețări salariale, fără «zid fiscal», bazat pe un coș minim de consum oficial și susținut prin negociere colectivă reală”.
Studiul atrage atenția și asupra diferenței dintre veniturile angajaților și cheltuielile necesare unei gospodării. Coșul lunar pentru un trai decent al unei familii formate din doi adulți și doi copii a fost estimat la 11.668 de lei în septembrie 2026, în timp ce salariul minim net este de aproximativ 2.699 de lei.
BNS avertizează și asupra comprimării grilelor salariale. Atunci când salariul minim crește, dar veniturile aflate imediat deasupra lui nu sunt ajustate, tot mai mulți angajați ajung să fie concentrați într-o zonă foarte apropiată de pragul minim.
IMM România cere menținerea salariului minim la 4.325 de lei
De cealaltă parte, IMM România a anunțat că va solicita Guvernului menținerea salariului minim la 4.325 de lei și în 2027. Organizația patronală a avertizat că o nouă majorare ar pune presiune suplimentară asupra companiilor, în special asupra microîntreprinderilor, care reprezintă aproape 98% din firmele din România.
„Vom solicita ferm, clar, menținerea salariului minim pe economie pentru anul 2027. Ne comportăm ca și cum suntem într-o economie în creștere, ca și cum suntem într-o economie care funcționează în acest moment, ca și cum sectoarele de activitate se întrec în creșteri și nu luăm în seamă, de fapt, situația economică precară, teribilă, din acest moment. O creștere a salariului minim pe economie va însemna o adâncire, de fapt, a crizei. Va însemna că statul va stoarce în continuare bani de la mediul privat”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România.
Potrivit unei simulări realizate de organizație, salariul minim actual de 4.325 de lei generează pentru angajator un cost total lunar de aproximativ 4.418 lei.
Dacă salariul minim brut ar crește cu 300 de lei, până la 4.625 de lei, costul total pentru angajator ar urca la aproximativ 4.729 de lei, cu 311 lei mai mult. Salariul net al angajatului ar crește însă cu numai aproximativ 100 de lei, în ipoteza în care facilitatea fiscală de 200 de lei expiră la sfârșitul anului.
IMM România susține că statul ar încasa aproximativ 212 lei în plus din taxele și contribuțiile asociate acestei majorări, ceea ce înseamnă aproximativ 68% din costul suplimentar suportat de companie. Într-un scenariu în care salariul minim brut ar crește cu 500 de lei, costul total pentru angajator ar ajunge la aproximativ 4.934 de lei, cu 516 lei peste nivelul actual.
Organizația estimează că, la nivelul întregii economii, majorarea salariului minim cu 300 sau 500 de lei ar genera costuri salariale suplimentare cuprinse între 6,6 și 10,9 miliarde de lei anual. Din această sumă, bugetul de stat ar încasa între 4,5 și 6,3 miliarde de lei prin taxe și contribuții.
În combinație cu scumpirea energiei și a combustibililor, o asemenea creștere ar reduce profitul mediu al firmelor afectate cu 12-18%, potrivit simulării organizației patronale.
Florin Jianu a susținut că, în primele opt luni ale anului, peste 125.000 de firme și-au încetat activitatea și a estimat că România s-ar putea îndrepta spre pierderea a aproximativ 100.000 de locuri de muncă în 2026.
IMM România cere ca discuția despre salariul minim să fie legată de reducerea fiscalității asupra muncii. Într-un sondaj realizat de organizație, 84,7% dintre antreprenori au susținut reducerea cu cinci puncte procentuale a taxării salariilor, ca soluție pentru creșterea sumelor încasate efectiv de angajați.
„Solicităm Guvernului o analiză comparativă și un dialog real cu partenerii sociali privind cele două instrumente de politică publică, și anume majorarea salariului minim pe economie și reducerea fiscalității pe muncă. Considerăm că trebuie îndeplinite simultan cele trei obiective: salarii nete mai mari pentru angajați, menținerea competitivității și a capacității de investiție a companiilor, precum și un sistem fiscal predictibil și sustenabil pentru bugetul de stat”, a declarat Florin Jianu.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că Executivul trebuie să găsească un echilibru între protejarea puterii de cumpărare și menținerea competitivității economiei.
„Avem o problemă legată de competitivitatea economiei României și trebuie să o luăm în calcul. E adevărat că, pe de altă parte, și sindicatele au cereri justificate, după un an de zile extrem de complicat, după multe luni de scădere a consumului și după luni în care puterea de cumpărare a fost afectată. Trebuie să găsim buna măsură între aceste două tipuri de solicitări, astfel încât nici să nu afecteze economia în 2027, dar, pe de altă parte, să existe un echilibru care să ajute și să protejeze oamenii”, a declarat Alexandru Nazare.