Trupele britanice și cele ale aliaților europeni ar avea dreptul să riposteze în cazul unui atac rusesc dacă ar fi desfășurate în Ucraina, după încheierea unui armistițiu, în cadrul unei misiuni de menținere a păcii. Forța multinațională, pregătită de Marea Britanie și Franța, ar urma să fie alcătuită aproape exclusiv din militari europeni și nu s-ar baza pe sisteme sau tehnologii americane, precum Starlink. Planurile vor fi testate în cadrul unui exercițiu militar organizat în Polonia, la care vor participa 11 țări și aproximativ 2.800 de militari, anunță The Guardian.
Trupele britanice și cele ale aliaților europeni ar avea dreptul să riposteze în cazul unui atac rusesc dacă ar fi desfășurate în Ucraina, după încheierea unui armistițiu, în cadrul unei misiuni de menținere a păcii, au declarat oficiali occidentali.
Forța de stabilizare, condusă de Marea Britanie și Franța, nu s-ar baza nici pe sisteme sau tehnologii americane, precum rețeaua Starlink a lui Elon Musk. În cazul în care va fi desfășurată, aceasta ar urma să fie alcătuită aproape exclusiv din forțe europene.
„Este evident că ne vom proteja forțele împotriva oricărei agresiuni”, a declarat un oficial familiarizat cu planurile, subliniind însă că trupele occidentale din Ucraina ar urma să acționeze într-o manieră „de natură defensivă”.
Detaliile au fost făcute publice în contextul în care Marea Britanie și Franța au anunțat organizarea exercițiului militar „Koalicja”, care va avea loc la sfârșitul acestei luni în Polonia. Exercițiul este conceput pentru a simula modul în care forțele armate europene s-ar putea desfășura rapid în Ucraina în eventualitatea încheierii războiului.
2.800 de militari vor participa la exercițiul din Polonia
La exercițiul forței multinaționale vor participa 2.800 de militari, marinari și aviatori. Franța va contribui cu 1.500 de militari din Divizia 1, iar Marea Britanie va trimite 300 de militari din Brigada 7 Mecanizată Ușoară.
Deși o eventuală desfășurare de trupe în sprijinul Kievului rămâne, deocamdată, ipotetică, planurile arată că un conflict ar putea reizbucni cu implicarea militarilor britanici. Rusia are un istoric îndelungat de încălcări ale armistițiilor și de atacuri de mică amploare în timpul perioadei de conflict din Ucraina, între 2014 și 2022.
Generalul-locotenent Tom Bateman, comandantul forței, a declarat că Marea Britanie, Franța și alte state europene s-au angajat „să ofere garanții de securitate solide și obligatorii pentru Ucraina după încetarea ostilităților”.
Potrivit acestuia, exercițiul urmărește să demonstreze că țările participante pot asigura „pregătirea militară, capacități de desfășurare rapidă și abilitatea de a opera eficient”, testând planuri la care se lucrează de peste un an.
Pe lângă Marea Britanie și Franța, la exercițiu vor participa Polonia, Germania, Belgia, Estonia, Lituania, Țările de Jos, Spania, Suedia și Turcia.
Generalul britanic a subliniat că forța va avea un caracter „non-NATO”, ceea ce înseamnă că va opera în afara structurii militare a Alianței Nord-Atlantice. În cazul unei eventuale desfășurări în Ucraina, aceasta ar urma să beneficieze de un sprijin redus sau chiar inexistent din partea Statelor Unite.
Forța europeană nu s-ar baza pe Starlink
Un accent deosebit este pus pe evitarea dependenței de tehnologia americană. Întrebat dacă forța multinațională va utiliza sateliții Starlink pentru comunicații, un oficial a răspuns: „Nu depindem de sistemele americane”.
Deși Statele Unite au încercat în repetate rânduri să conducă negocierile dintre Rusia și Ucraina, președintele Donald Trump a declarat că nu va trimite militari americani în misiuni de menținere a păcii în Ucraina, în eventualitatea încheierii unui acord pentru un armistițiu durabil.
O nouă rundă de eforturi diplomatice pentru încheierea războiului, desfășurată în această toamnă, a înregistrat însă puține progrese. Există totuși planuri pentru organizarea unor discuții trilaterale, mediate de SUA, la sfârșitul acestei luni.
Între timp, Rusia și Ucraina au continuat să atace infrastructura energetică a celeilalte părți. Duminică și luni, aplicațiile de alertă aeriană din ambele țări au fost piratate. Pentru scurt timp, aplicația ucraineană a emis avertismente privind presupuse amenințări nucleare și chimice, precum și despre „lupte de stradă”.
Trupele europene ar putea interveni împotriva atacurilor cu drone
La nivel internațional au apărut îngrijorări cu privire la predictibilitatea sprijinului acordat de Statele Unite aliaților. Luna trecută, Washingtonul a restricționat brusc, timp de aproximativ zece zile, accesul Ucrainei la varianta militară a sistemului Starlink, denumită Starshield. Măsura a afectat misiunile dronelor ucrainene cu rază medie de acțiune.
Unul dintre obiectivele principale ale forței multinaționale ar fi să contribuie la „regenerarea și consolidarea” armatei ucrainene după război, a afirmat generalul Tom Bateman. Trupele occidentale ar urma însă să fie desfășurate la o distanță considerabilă de linia frontului.
Regulile de angajare le-ar permite militarilor să se apere împotriva atacurilor cu drone rusești, ceea ce ridică întrebări despre modul în care Moscova ar reacționa la eventualele incidente armate. Toate forțele armate au dreptul să acționeze în legitimă apărare, deși interpretarea și aplicarea acestui principiu pot varia în funcție de circumstanțe.
Marea Britanie are deja experiență în misiuni de sprijinire a apărării unor state partenere. În Orientul Mijlociu, Londra s-a angajat să ajute mai multe țări să se protejeze împotriva atacurilor lansate de Iran și de gruparea Houthi din Yemen.
Avioanele Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale britanice (RAF) au efectuat zeci de misiuni de zbor din Qatar, în primăvară, pentru a proteja statele din Golf. Luna trecută, Marea Britanie s-a angajat, de asemenea, să ajute Arabia Saudită să facă față atacurilor cu rachete și drone ale grupării Houthi.
În plus, avioanele de vânătoare ar putea contribui la redeschiderea aeroporturilor comerciale din Ucraina, prin efectuarea unor patrule aeriene. În Marea Neagră sunt planificate operațiuni de deminare, care ar urma să permită reluarea exporturilor de cereale și a altor activități comerciale maritime. Operațiunea ar urma să fie condusă de Turcia.
Editor : C.A.