Românii ar putea economisi pentru pensie prin conturi speciale de investiții, cu avantaje fiscale, potrivit unui proiect de lege depus la Senat de parlamentari PNL și USR. Inițiativa este una folosită deja în alte state și încurajează economisirea pe termen lung, însă economistul Dragoș Cabat avertizează, pentru Digi24.ro, că forma actuală are „o lipsă majoră”: absența unui plafon pentru contribuții, ceea ce ar putea crea inechități între contribuabili și distorsiuni în piață.
Proiectul prevede înființarea unor Conturi Individuale de Investiții pentru Pensie (CIIP), un mecanism voluntar prin care orice persoană care obține venituri impozabile poate economisi și investi bani pe bursă pentru perioada pensionării.
Conturile vor putea fi deschise la societăți de servicii de investiții financiare, iar titularii vor decide singuri în ce instrumente investesc, de la acțiuni și obligațiuni până la ETF-uri sau alte produse financiare, inclusiv pe piețe din statele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Un element central al proiectului este regimul fiscal favorabil: câștigurile obținute din investiții, dividende, dobânzi sau creșteri de capital, nu vor fi impozitate pe perioada acumulării.
În plus, există două opțiuni fiscale: contribuții deductibile, impozitate la retragere, sau contribuții realizate din venituri deja taxate, caz în care retragerea la pensie nu mai este impozitată.
Fondurile rămân în proprietatea titularului și pot fi retrase la pensionare sau în situații speciale, iar în cazul decesului sunt transmise moștenitorilor.
Inițiatorii susțin că măsura vine în contextul presiunilor tot mai mari asupra sistemului public de pensii, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari.
Dragoș Cabat: „Lipsa plafonului este o problemă majoră”
Economistul Dragoș Cabat spune că mecanismul propus nu este unul nou și funcționează deja în economii dezvoltate.
„Există astfel de mecanisme și în Marea Britanie, unde se numesc conturi ISA. În Statele Unite există, de asemenea, sisteme similare, iar ele sunt răspândite cam în toată Europa. Sunt, practic, conturi de acumulare pentru pensie, în care depui sume de bani care beneficiază de avantaje fiscale, în sensul că veniturile din dividende sau creșteri de capital nu sunt taxate”, a explicat acesta pentru Digi24.ro.
Cu toate acestea, economistul atrage atenția asupra unei omisiuni esențiale din proiect: „Ce nu am văzut în acest proiect de lege, și este o lipsă majoră, este o limită pentru aceste contribuții. Nu este specificat nicăieri dacă există un plafon anual: 10.000 de euro, 50.000 sau 100.000 de euro.”
Potrivit acestuia, lipsa unui plafon poate crea dezechilibre serioase: „Dacă lași aceste conturi fără limită, nu este corect. Persoanele cu venituri foarte mari ar putea depune sume foarte mari, chiar milioane de euro, care nu ar mai fi taxate. Astfel ajungem la o situație în care unii contribuabili sunt taxați, iar alții nu.”
„În toate țările unde există astfel de sisteme există și o limită anuală”, a explicat Cabat. ”În acest proiect nu am găsit o astfel de prevedere, nici pentru contribuțiile individuale, nici pentru cele realizate de angajator.”
Riscuri pentru piață și neclarități fiscale
Economistul avertizează că lipsa unui plafon ar putea afecta chiar modul în care funcționează piața de capital.
„Această limitare este esențială, pentru că altfel ar dispărea investițiile obișnuite pe piața de capital. De ce să investesc direct, plătind taxe, când pot face același lucru printr-un astfel de cont și să evit impozitarea? Este, deci, o scăpare importantă.”
Pe lângă acest aspect, Cabat semnalează și neclarități legate de regimul fiscal: „Există și unele neclarități legate de regimul fiscal. De exemplu, în forma actuală apare că anumite contribuții nu sunt deductibile la stabilirea impozitului, ceea ce este contradictoriu cu scopul unui astfel de mecanism. Ideea este tocmai să existe un avantaj fiscal clar.”
„Nu este clar dacă aceste ambiguități provin din necunoaștere sau din alte interese, dar ele trebuie corectate”, este părerea acestuia.
Modele externe și nevoia de educație financiară
Cabat consideră că România ar fi putut prelua modele deja existente, în loc să creeze un sistem incomplet: „Nu era nevoie să fie reinventat sistemul, astfel de modele există deja în multe țări și ar putea fi preluate și adaptate. De exemplu, în Marea Britanie, limita anuală este de aproximativ 20.000 de lire, adică în jur de 25.000 de euro.”
„Inițiativa este, per ansamblu, una bună, dar are aceste lipsuri”, spune el. Aceasta este principala modificare care ar trebui făcută: introducerea unui plafon anual clar pentru contribuții și clarificarea regimului fiscal. „Fără aceste elemente, sistemul poate fi ușor distorsionat.”
Totodată, acesta a atras atenția și asupra rolului educației financiare: „Este posibil ca o parte dintre români să nu înțeleagă inițial acest mecanism, însă cei mai tineri sau cei deja familiarizați cu investițiile vor adopta treptat astfel de soluții. Educația financiară poate fi susținută ulterior atât de stat, cât și de mediul privat.”
Vezi propunerea legislativă aici.