Tot ce trebuie să știi despre creșterea copilului până la 1 an: „Bebelușii trebuie stimulați prin joacă, nu prin expunerea la ecrane!”

Primul an de viaţă este baza sănătăţii fiecăruia dintre noi, de aceea consulturile medicale periodice şi urmarea recomandărilor medicilor de familie sau a pediatrilor de către părinţi sunt esenţiale pentru a avea un copil sănătos. Medicul pediatru Elena Chihaia din Hyperclinica MedLife Galaţi-Nicolae Bălcescu e de părere că o colaborare cât mai bună între părinţi şi medici face ca provocările din această perioadă să fie mai uşoare, iar micuţii să se dezvolte aşa cum trebuie. Totodată, pediatrul spune că fiecare copil este unic, iar evoluţia sa trebuie urmărită personalizat, pe graficele de crestere individuale.

Greutatea copilului, mai importantă decât forma alăptării

Majoritatea copiilor se naşte, în zilele noastre, în maternităţi, unde nou născuţii sunt înconjuraţi de cadre medicale de mai multe specializări, fiind atent monitorizaţi, astfel încât, atunci când ajung acasă au deja câteva consulturi de specialitate făcute, vaccinuri care previn boli grave şi teste de screening care pot depista la timp afecţiuni serioase. Pentru a ne asigura ca micuţii au un start bun, la două săptămâni după ieşirea din maternitate se recomandă să fie consultaţi de un medic pediatru.

„La primul consult al bebeluşului, îl cântărim să vedem dacă şi cât a luat în greutate. În ceea ce priveşte greutatea, ţinem cont de mai mulţi factori – dacă copilul s-a născut prematur, dacă e hrănit la sân sau cu formulă şi facem diverse recomandări în funcţie de ce observăm. Hrănitul la sân este foarte important, dar noi le spunem mamelor că e şi mai important ca ele să nu fie extenuate şi stresate că nu au suficient lapte. Oricând se poate suplimenta cu formulă.

Copiii alăptați la sân primesc anticorpi şi au şanse mai mici să răcească în primele luni. În plus, studiile arată că aceştia sunt mai bine protejați de enterocolite, de obezitate, de diabet. Dar dacă există situaţii cum ar fi: mama nu are suficient lapte sau are diverse probleme care apar în această perioadă sau copilul refuză sânul sau suge puţin, e recomandată suplimentarea cu formulă sau chiar înlocuirea, dacă altfel nu se poate. În general, eu le spun mamelor să încerce să îi alăpteze cât pot şi restul să suplimenteze cu formulă sau lapte matern pompat dacă sugarul nu suge eficient. Nu e o tragedie! Copilul trebuie să mănânce și să crească şi nu trebuie să simtă că părinţii sunt stresaţi, nu dorm nopţile şi se chinuie, doar pentru ca se pune presiune pentru alăptare exclusivă uneori. Pot fi hrăniti cu lapte formulă, mixt formula cu lapte de sân sau doar de sân. Toate variantele sunt acceptabile. Se alăptează atât cât poate mama, cât este lapte şi cât dorește mama. Poate să fie și până la un an şi jumătate sau doi, în funcție de fiecare. După această perioadă, laptele este parte complementară a unei alimentaţii diversificate şi suptul rămâne mai mult un moment de conexiune mamă-copil şi de alinare a copilului”, a precizat medicul pediatru.

Vitamina D şi fierul, nelipsite din îngrijirea sugarului

La primul consult, medicul pediatru răspunde tuturor întrebărilor părinţilor şi verifică starea de sanatate a nou născutului şi prezenţa reflexelor arhaice. Medicul verifică daca a debutat tratamentul cu vitamina D, tratament care trebuie urmat în fiecare zi până la 2 ani.

„După 2 ani, vitamina D se poate da doar în sezonul rece, dar până atunci se administrează în fiecare zi. La fiecare consult, reamintim de vitamina D. Eu recomand şi suplimente cu fier, preventiv, de la 6 luni la copiii născuţi la termen şi de la 2 luni la prematuri. La un an verificăm prin analize de sânge dacă rezervele de fier sunt suficiente şi nu există anemie şi oprim suplimentarea cu fier daca alimentaţia este diversificată. Verificam şi nivelul de vitamina D sanguin totodată”, a subliniat dr. Chihaia.

Vaccinarea, foarte importantă pentru imunitatea copilului

Cea de-a doua vizită se face când copilul împlineşte o lună de la naştere. Medicul verifică circumferinţa capului, lungimea, se evaluează dezvoltarea neuro-motorie, contactul vizual, cât a luat sugarul în greutate, dacă sunt probleme digestive, pentru că, în general, la o lună apar colicii, motiv de îngrijorare a părinţilor.

„Pentru colici, excludem posibila alergie la proteinele din lapte şi reflux gastro-esofagian, şi recomandăm diverse tratamente pe care părinţii le pot încerca. Sunt sugari la care nu funcţionează nimic şi atunci recomandăm liniştirea piele pe piele. În lunile următoare acest simptom o să dispară”, a menţionat medicul.

La vârsta de 2 luni a copilului, începe administrarea schemei de vaccinare la medicul de familie. „Din maternitate, copilul vine vaccinat cu vaccinul BCG împotriva tuberculozei şi cel anti hepatita B. La 2 luni, se fac două vaccinuri: vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomelitic-Haemophilus influenzae B-Hepatitic B (DTPa-VPI-HiB-Hep. B) şi Prevenar, vaccinul pneumococic conjugat, schemă care se va realiza şi la 4, dar şi la 11 luni. La 6 ani vaccin tetravalent, iar la 14 ani rapel pentru DTPa. La un an se face vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR), care presupune un rapel şi la vârsta de 5 ani. Dacă sunt epidemii de rujeolă, se poate administra o doza suplimentară de ROR la 9 luni. Pe lângă acestea, eu recomand şi Rotarixul care se face până la 24 săptămâni maxim -un vaccin care se administrează oral şi care previne diareea cu rotavirus, o enterocolită care poate duce la deshidratare şi spitalizare. La fel, le recomand părinţilor să le facă copiilor vaccinul împotriva varicelei, meningitei şi cel împotriva hepatitei A. Vaccinarea este foarte importantă pentru că previne boli grave, contribuind la imunitatea copilului”, a explicat medicul pediatru.

Când se fac analizele de laborator şi vizita la stomatolog

Dr. Elena Chihaia a precizat că recomandă analizele de laborator la vârsta de 1 an pentru a vedea dacă micuţii au asimilat vitamina D şi fierul în mod special, pentru că astfel se previne rahitismul şi anemia. În rest, analizele de sânge se fac doar dacă starea de sănătate a bebeluşului o impune.

„De la prima consultație, verificăm frenul. Dacă este restrictiv vor exista probleme cu suptul şi le recomand părinţilor să meargă la specialist pentru că, mai târziu, copilul ar putea avea şi probleme de pronunţie a cuvintelor. Urmărim erupţia dentară şi, dacă observăm demineralizare, îi trimitem la stomatolog, ulterior le amintim şi de vizitele periodice preventive la stomatolog”, a subliniat pediatrul.

Teste de screening obligatorii pentru noul născut

Încă din maternitate, nou născutului i se fac mai multe teste de screening: cel auditiv pentru depistarea surdităţii şi cel metabolic pentru a vedea dacă micuţul suferă de boli grave cum ar fi hipotiroidismul congenital sau fenilcetonuria. Dincolo de aceste teste standard, până în vârsta de 1 an, medicul pediatru poate observa la copil anumite afecţiuni care, descoperite la timp, au şanse mai mari de remediere prin diverse terapii.

„Verific de la prima consultație, chiar şi sub 1 luna, dacă fixează și urmărește cu privirea. De la naştere încă, bebeluşul ar trebui să poată să fixeze cu privirea ceea ce e în faţa lui, vede vag la maxim 10 cm distanţă şi urmareste scurt cu privirea. Am avut un pacient nou născut care nu numai că nu fixa cu privirea, dar ochișorii săi aveau şi o mişcare rotatorie anormală. Ulterior a aparut şi o întârziere în dezvoltarea psiho-motorie dovedindu-se a fi un sindrom genetic destul de rar.

În ceea ce priveşte autismul, verificăm la fiecare consult dacă copilul fixează cu privirea persoanele din jur, dacă le urmăreşte, daca apare zâmbetul social și dacă există interacţiune. Sunt copii care intră în cabinet şi efectiv nu ne văd, ca şi când nu am exista. Am depistat o tulburare de spectru autist la 8-9 luni. Prin terapie, copiii cu spectru autist indus de ecrane au şanse să se recupereze foarte bine dacă se intervine rapid. Sunt diverse forme de gravitate în tulburările de comportament şi, cu cât observăm mai repede, cu atât e mai bine pentru ei pentru că încep terapia şi au şanse să se integreze mai uşor în societate. Bebeluşii trebuie stimulaţi, trebuie să te joci cu ei, să le vorbeşti, să iasă pe cat posibil zilnic afară şi nu trebuie expuşi la ecrane”, a mai explicat medicul.

Nu în ultimul rând, medicii verifică încă din maternitate picioruşele bebeluşilor pentru a constata la timp diverse poziţii defectuoase.

„Verificăm şi la primele controale poziţia picioruşelor, dar între 4 şi 6 săptămâni, cel mai târziu, până la 3-4 luni, recomandăm ecografia de șold pentru a depista displazia de şold care tratată la timp, evită complicaţii pe termen lung. Urmărim etapele de dezvoltare neuro-motorie şi dacă observăm probleme ortopedice sau neurologice, după caz, îi trimitem la medicul ortoped, neurolog sau la kinetoterapeut”, a subliniat dr. Elena Chihaia.

Editor : A.D.V.