Donald Trump a amenințat că va opri livrările de arme către Ucraina pentru a exercita presiuni asupra aliaților europeni să se alăture unei „coaliții a voinței” pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit unor surse informate cu privire la discuții, relatează Financial Times.
Strâmtoarea a fost practic închisă de Iran după ce SUA și Israelul au atacat Republica Islamică la sfârșitul lunii februarie, blocând o rută pe care trece, de obicei, o cincime din producția mondială de petrol.
Președintele SUA a solicitat luna trecută forțelor navale ale NATO să-l ajute să redeschidă calea navigabilă, dar a fost respins de capitalele europene, care au afirmat că acest lucru ar fi imposibil cât timp conflictul este în desfășurare, mai multe dintre ele subliniind, de asemenea, că „acesta nu este războiul nostru”.
Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au declarat că Trump a răspuns amenințând că va opri livrările către PURL, inițiativa NATO de achiziționare de armament pentru Ucraina finanțată de țările europene.
În consecință, la insistențele secretarului general al NATO, Mark Rutte, un grup de țări, printre care se numără membri cheie ai alianței precum Franța, Germania și Regatul Unit, a emis pe 19 martie o declarație convenită în grabă, în care se afirma: „Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin Strâmtoarea [Ormuz]”.
Unul dintre oficialii informați cu privire la discuții a declarat: „Rutte a fost cel care a insistat asupra declarației comune, deoarece Trump amenințase că se va retrage din PURL și, în general, din Ucraina.
Declarația a fost redactată în grabă, iar alte țări s-au alăturat ulterior, deoarece nu a fost suficient timp pentru a invita pe toată lumea să o semneze imediat.”
Rutte a purtat mai multe convorbiri telefonice cu Trump și cu secretarul de stat american Marco Rubio în cele două zile care au precedat publicarea declarației, au declarat doi oficiali.
Un alt oficial a declarat că șeful NATO, în cadrul unei convorbiri telefonice cu reprezentanții Franței, Germaniei și Regatului Unit, a explicat că Trump s-a arătat „destul de isteric” în fața refuzului europenilor de a contribui la protejarea Strâmtorii Ormuz.
Oficialii britanici au insistat asupra faptului că Regatul Unit și Statele Unite discutau, „la nivel militar”, opțiunile de securizare a strâmtorii înainte de 19 martie, dar nu au negat că Washingtonul amenințase să-și retragă sprijinul acordat Ucrainei în cazul în care țările NATO nu ar fi intervenit.
Anna Kelly, purtătoare de cuvânt adjunctă a Casei Albe, a declarat: „Președintele Trump și-a exprimat clar dezamăgirea față de NATO și de alți aliați și, așa cum a subliniat președintele, «Statele Unite nu vor uita».”
Trump și-a exprimat în repetate rânduri dezamăgirea față de aliații europeni pentru că nu au făcut mai mult pentru a sprijini războiul SUA împotriva Iranului, prezentând în același timp conflictul din Ucraina ca fiind o problemă a Europei.
„Noi suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. E ridicol”, a declarat el în cadrul unei ședințe de cabinet de săptămâna trecută.
Liderul SUA a declarat pentru Reuters că intenționează să anunțe miercuri seara, într-un discurs adresat publicului american, că va lua „cu siguranță” în considerare retragerea din NATO.
Un oficial al NATO a declarat că alianța nu comentează conținutul convorbirilor telefonice purtate de Rutte cu alți lideri și a îndrumat sursa citată către o declarație publică făcută de acesta pe 19 martie.
Răspunzând la o întrebare privind iritarea lui Trump față de aliații NATO în legătură cu Strâmtoarea Ormuz, Rutte a afirmat: „Sunt convins că aliații, ca întotdeauna, vor face totul pentru a ne susține interesele comune.”
De la publicarea sa pe 19 martie, tot mai multe țări au semnat declarația comună.
Prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, a declarat miercuri că va găzdui în această săptămână discuții între cele 35 de țări semnatare privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz „după încetarea luptelor”.
Operațiunile americano-israeliene împotriva Iranului au intensificat concurența globală pentru rachetele interceptoare PAC-3 utilizate în sistemele de apărare aeriană Patriot și folosite de țările din Golf pentru a se apăra împotriva atacurilor iraniene. Interceptoarele sunt, de asemenea, o parte vitală a capacității Ucrainei de a se apăra împotriva rachetelor rusești.
Marco Rubio a declarat vineri că livrările militare ale SUA către Ucraina prin mecanismul PURL nu au fost afectate de războiul din Orientul Mijlociu. „Nimic nu a fost încă redirecționat”, a adăugat el.
Totuși, el nu a exclus posibilitatea ca, în viitor, SUA să încerce să redirecționeze armamentul destinat Ucrainei pentru a reface stocurile americane consumate în războiul împotriva Iranului.
„Dacă avem nevoie de ceva pentru America și este american, îl vom păstra mai întâi pentru America”, a spus el.
Citește și:
Editor : A.M.G.