Secretarul america de Stat, Marco Rubio, a pus sub semnul întrebării, mai mult ca niciodată, legătura transatlantică cu NATO, declarând marţi că Statele Unite vor trebui să îşi „reexamineze” relaţiile cu alianţa militară atlantică odată ce războiul împotriva Iranului se va încheia, notează AFP, preluată de Le Monde.
„Cred că, din păcate, nu există nicio îndoială că, odată ce acest conflict se va încheia, va trebui să reexaminăm această relaţie. Va trebui să reexaminăm interesul pe care îl prezintă NATO pentru ţara noastră în cadrul acestei alianţe”, a declarat Rubio la postul de televiziune Fox News, adăugând că îi va reveni preşedintelui SUA, Donald Trump, sarcina de a tranşa această chestiune.
Statele Unite reproşează unor ţări din NATO, printre care Franţa, Spania şi Italia, faptul că nu au autorizat survolul teritoriilor lor sau utilizarea bazelor americane pentru a transporta echipamente militare către Israel în cadrul războiului împotriva Iranului, declanşat pe 28 februarie.
Vorbind despre războiul din Iran în interviul pentru Fox News, secretarul de Stat Marc Rubio a indicat că „suntem aproape de linia de sosire”, fără a oferi un calendar. Anterior, el declarase că intervenția militară din Iran este o chestiune de săptămâni, nu de luni.
Aliniere de idei în administrația Trump
Declarația lui Rubio referitoare la relația cu NATO nu este deloc singulară. Ea apare într-un context care deja conturează o tendință în administrația Trump.
CITIȚI ȘI:
Însuşi Donald Trump a declarat vinerea trecută, în timpul unui forum de afaceri de la Miami, că Statele Unite ar putea să nu vină în ajutorul NATO dacă va fi nevoie, reiterându-şi criticile la adresa Alianţei Atlantice.
„Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, şi am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, având în vedere acţiunile lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i aşa?”, a spus liderul de la Casa Albă.
În ultimele săptămâni, preşedintele american şi-a înmulţit afirmaţiile belicoase faţă de NATO, calificând organizaţia drept un „tigru de hârtie” pe reţeaua sa Truth Social şi numindu-i pe aliaţi „laşi”. SUA „îşi vor aminti”, a declarat el joi într-o şedinţă de guvern.
„Dacă am ajuns în punctul în care alianţa NATO ne împiedică să folosim aceste baze, în care nu le mai putem folosi eficient pentru a apăra interesele Statelor Unite, atunci NATO este o stradă cu sens unic”, a declarat Rubio.
„NATO se rezumă atunci pur şi simplu la prezenţa trupelor noastre în Europa pentru a apăra Europa. Când avem nevoie de permisiunea lor pentru a le folosi bazele militare, răspunsul lor este +nu+? Atunci de ce suntem în NATO? Trebuie să ne punem această întrebare”, a adăugat şeful diplomaţiei americane.
El a subliniat din nou că revine aliaţilor Statelor Unite sarcina de a securiza strâmtoarea Ormuz, blocată de facto de către Iran, de care aceştia depind pentru aprovizionarea cu petrol.
Marți, secretarul american de Război, Pete Hegseth, a făcut declarații în aceeași linie.
Pete Hegseth a refuzat marţi să reafirme angajamentul SUA faţă de apărarea colectivă a NATO – celebrul articol 5 – , spunând că acest lucru va depinde de preşedintele Donald Trump, care i-a criticat pe aliaţii europeni pentru că au refuzat să se alăture Statelor Unite în războiul împotriva Iranului.
Declaraţiile lui Hegseth din conferinţa de presă susţinută marţi la Pentagon au fost ieşite din comun, având în vedere că apărarea colectivă se află în centrul alianţei nord-atlantice, care a fost formată în 1949 cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic asupra teritoriului aliat.
Orice semnal din partea Statelor Unite că ar putea să nu fie dispuse să apere aliaţii NATO în cazul unui atac al Rusiei sau al unui alt adversar ar putea slăbi grav alianţa, chiar dacă Trump optează împotriva retragerii complete din aceasta, lucru ce ar putea necesita consimţământul Congresului.
Întrebat de Reuters la conferinţa de presă dacă Statele Unite sunt încă angajate în apărarea colectivă a NATO, Hegseth a spus: „În ceea ce priveşte NATO, aceasta este o decizie care va fi lăsată la latitudinea preşedintelui. Dar voi spune doar că au fost dezvăluite multe lucruri”.
Relaţiile dintre Statele Unite, membru fondator şi actor principal, şi NATO trec printr-o perioadă de turbulenţe semnificative de la revenirea la putere a preşedintelui american, primii acuzându-i pe europeni că îşi consideră securitatea ca fiind de la sine înţeleasă, în timp ce aceştia din urmă sunt îngrijoraţi de o eventuală dezangajare americană.
Editor : M.C