În cazul în care Viktor Orban va fi reales și își va menține veto-ul asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, UE ar trebui să reanalizeze ideea utilizării activelor rusești, a declarat marți Kaja Kallas în timpul vizitei sale la Kiev, relatează Euronews.
Orban a blocat această sursă vitală de finanțare pe fondul unei dispute fără legătură cu Kievul, referitoare la conductele de petrol „Drujba”, care nu mai funcționează de la sfârșitul lunii ianuarie. Veto-ul său a ocupat un loc central în campania sa electorală acerbă pentru realegere.
„Împrumutul pe care încercăm să îl acordăm în prezent și pe care l-am convenit la sfârșitul anului trecut, permiteți-mi să vă reamintesc că acesta era de fapt planul B. Planul A era utilizarea activelor înghețate”, a declarat Kallas marți, în timpul vizitei sale la Kiev pentru a aduce un omagiu victimelor masacrului de la Bucea.
„Planul A consta în utilizarea activelor înghețate. Așadar, trebuie să ținem cont și de faptul că, dacă planul B nu funcționează, să revenim la planul A, dar trebuie neapărat să acordăm Ucrainei finanțarea de care are nevoie pentru a rezista agresiunii ruse”, a adăugat ea.
Alături de Kallas, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a reiterat mesajul, afirmând că activele înghețate „nu sunt excluse din discuție” și „nu pot fi scoase de pe ordinea de zi până când și numai dacă Rusia nu va plăti toate despăgubirile”.
Comisia Europeană a prezentat o propunere inovatoare de a transforma activele Băncii Centrale a Rusiei în valoare de 210 miliarde de euro, aflate sub sancțiuni, într-o linie de credit fără dobândă pentru a acoperi nevoile financiare și militare ale Ucrainei pentru anii 2026 și 2027.
Germania, Polonia, țările nordice și cele baltice au susținut cu entuziasm planul, care oferea avantajul de a scuti bugetele europene de la suportarea costurilor. Ucraina l-a considerat cea mai concretă realizare de până acum în demersul său de a obține asumarea responsabilității.
Însă Belgia, principalul custode al activelor rusești, s-a opus propunerii, avertizând asupra capcanelor juridice, a repercusiunilor financiare și a prejudiciului adus reputației zonei euro. Franța, Italia, Malta și Bulgaria și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea profundă.
Dezbaterea politică s-a întins din septembrie până în decembrie anul trecut și s-a încheiat în cele din urmă cu un eșec în cadrul unui summit decisiv. Ca alternativă, liderii UE au convenit să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro pe baza unui împrumut comun.
Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut dreptul de a nu participa la acest program.
Împrumutul de 90 de miliarde de euro era pe punctul de a fi aprobat definitiv în februarie, când Orban a pus brusc veto asupra acordului, cerând reluarea imediată a livrărilor de petrol prin conductele „Drujba” din perioada sovietică, ca o condiție care nu poate fi negociată.
„Fără petrol, fără bani”, a declarat premierul ungar la începutul acestei luni.
Poziția sa a stârnit furia celorlalte state membre, care consideră că Budapesta a dat înapoi în privința acordului la care au ajuns liderii, inclusiv Orban însuși, în decembrie și, prin urmare, a încălcat principiul cooperării loiale.
Faptul că Orban a exploatat confruntarea cu Kievul pentru a-și asigura realegerea la alegerile din 12 aprilie a amplificat și mai mult indignarea și exasperarea. Actualul premier se află în prezent cu două cifre în urma în sondajele de opinie.
În speranța de a ajunge la o soluție înainte ca Ucraina să rămână fără ajutor extern în luna mai, Comisia Europeană s-a oferit să organizeze o inspecție la Drujba și să plătească reparațiile din fonduri UE. Însă experții așteaptă de peste două săptămâni să viziteze locul.
Vicepremierul ucrainean Taras Kachka a declarat presei olandeze că pagubele provocate de un atac cu drone rusești sunt „atipice” și „enorme”, iar inspecția nu a avut încă loc din cauza „procedurilor tehnice de siguranță”.
„Problema este că Rusia distruge o mare parte din infrastructura noastră energetică: alte conducte, instalații de stocare a gazelor, echipamente de reparații”, a spus Kachka. „Dar acordăm prioritate conductei Drujba la cererea Ungariei, așa că problema va fi rezolvată.”
Deși impasul s-a adâncit mai mult decât anticipase Bruxelles-ul, este puțin probabil ca ideea de a face o nouă încercare în privința împrumutului pentru reparații să prindă avânt, din cauza riscurilor ridicate.
La începutul acestei luni, principalul său oponent, prim-ministrul belgian Bart De Wever, a exclus un astfel de scenariu. „Trebuie să acordăm împrumutul. Este atât de simplu”, a declarat De Wever reporterilor. „S-a luat o decizie politică, așa că trebuie pusă în aplicare.”
Citește și:
Editor : A.M.G.