Președintele american Donald Trump le-a spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt campaniei militare a SUA împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, au declarat oficiali ai administrației, citați de The Wall Street Journal. Această decizie ar prelungi probabil controlul ferm al Teheranului asupra acestei căi navigabile și ar amâna pentru o dată ulterioară o operațiune complexă de redeschidere a acesteia.
În ultimele zile, Trump și consilierii săi au ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a acestui punct strategic ar prelungi conflictul dincolo de termenul său estimat de patru până la șase săptămâni.
Care ar putea fi strategia pe termen scurt
El a decis că SUA ar trebui să-și atingă obiectivele principale de a paraliza marina iraniană și stocurile sale de rachete și de a reduce ostilitățile actuale, exercitând în același timp presiuni diplomatice asupra Teheranului pentru a relua fluxul liber al comerțului.
Dacă acest demers eșuează, Washingtonul ar face presiuni asupra aliaților din Europa și din Golf pentru a prelua inițiativa în redeschiderea strâmtorii, au declarat oficialii citați de WSJ.
Exporturile de petrol ale Iranului au continuat să crească
Exporturile de petrol ale Iranului au continuat să crească în prima lună de război, în timp ce transporturile de hidrocarburi ale altor state din Golf au fost grav afectate de blocajul din Strâmtoarea Ormuz, potrivit unei analize publicate de Bloomberg şi citate de presa internaţională.
Datele analizate de Bloomberg arată că Iranul a exportat aproximativ 1,8 milioane de barili de petrol pe zi în această lună, cu aproape 8% mai mult decât media zilnică din 2025, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de sute de milioane de dolari pentru Teheran.
Una dintre cele mai importante rute energetice din lume
În acelaşi timp, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbuşit. În mod normal, aproximativ 135 de nave tranzitează zilnic această rută strategică, însă în prima lună de război media a scăzut la doar şase nave pe zi, potrivit datelor de urmărire a navelor analizate de Bloomberg.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care trece în mod obişnuit aproximativ o cincime din comerţul global cu petrol şi gaze naturale. Perturbarea traficului a afectat puternic exporturile altor producători din Golf şi a amplificat tensiunile pe pieţele energetice, arată Reuters.
Petrolierele iraniene continuă să circule
În timp ce multe nave comerciale rămân blocate în Golf din cauza riscurilor militare şi a atacurilor asupra transportului maritim, exporturile iraniene continuă să circule, în mare parte către China, principalul cumpărător al petrolului iranian.
Datele maritime arată că majoritatea navelor care au reuşit să traverseze strâmtoarea sunt petroliere iraniene sau nave ale statelor considerate prietene, în timp ce multe transporturi ale altor producători au fost suspendate.
Una dintre cele mai mari crize globale din ultimele decenii
Perturbarea traficului a afectat grav exporturile regionale. Analiştii avertizează că blocajul din Ormuz a redus drastic fluxurile de petrol şi gaze din Golf şi a creat una dintre cele mai mari crize energetice globale din ultimele decenii.
Situaţia a oferit Iranului o pârghie strategică majoră asupra pieţelor energetice. Chiar dacă infrastructura militară iraniană a fost lovită de atacurile americane şi israeliene, controlul asupra traficului maritim prin Ormuz îi permite Teheranului să influenţeze direct fluxurile energetice globale.
Netanyahu nu dorește să stabilească un calendar pentru încheierea războiului
Pe de altă parte, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat postului de televiziune american Newsmax că nu doreşte să „stabilească un calendar” pentru momentul în care se va încheia războiul cu Iranul, dar a dat asigurări că războiul „a depăşit cu siguranţă jumătatea” şi că Republica Islamică Iran va ajunge în cele din urmă să „se prăbuşească din interior”, relatează AFP, preluată de News.ro.
„Cred că acest regim se va prăbuşi din interior. Dar, pentru moment, ceea ce facem este pur şi simplu să le afectăm capacitatea militară, capacitatea balistică, capacitatea nucleară şi, de asemenea, să-i slăbim din interior”, a declarat Benjamin Netanyahu pentru postul de televiziune conservator Newsmax.
Premierul israelian a estimat, de asemenea, că a atins mai mult de jumătate dintre obiectivele sale de război împotriva Iranului, fără a se pronunţa însă asupra unui calendar mai precis.
„Jumătatea drumului este clar depășită”
„Jumătatea drumului este clar depăşită. Dar nu vreau să stabilesc un calendar”, a spus partenerul lui Donald Trump în a 31-a zi a războiului împotriva Iranului, precizând că vorbeşte „în termeni de misiuni, şi nu neapărat în termeni de durată”.
„Cred că am realizat multe lucruri. Am slăbit acest regim. Le-am dat cu adevărat o lovitură foarte dură”, a declarat el. „ Am ucis mii de membri” ai Gărzii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, şi „le-am ucis liderii”, a continuat prim-ministrul. „Suntem pe punctul de a le distruge industria de armament. Întreaga lor bază industrială, distrugând totul, fabrici întregi, şi chiar programul nuclear”, a enumerat el în continuare.
Netanyahu a prezentat problema iraniană ca pe o provocare decisivă în materie de securitate pentru lumea liberă, susţinând că lipsa unei acţiuni decisive ar putea încuraja Iranul şi destabiliza securitatea globală. „Aceasta nu este doar problema Israelului”, a spus el, subliniind că ambiţiile Iranului se extind mult dincolo de graniţele regiunii.
Netanyahu a mai spus că lumea nu poate sta cu mâinile în sân permiţând Iranului să-şi ucidă propriii cetăţeni cu miile, în timp ce cheamă la moartea americanilor, menţionând că Trump lucrează cot la cot cu el pentru a preveni acest lucru. „Ce fel de lume am avea dacă ar deţine arme nucleare? Şi asta este ceea ce preşedintele Trump, cu sprijinul meu şi prin parteneriatul nostru, şi-a propus să împiedice”, a spus Netanyahu.
Prim-ministrul israelian a avut grijă să-l laude pe Trump, afirmând că a dat dovadă de un leadership uimitor pe tot parcursul conflictului şi de „o tărie de caracter uimitoare”.
Iranul analizează introducerea unui sistem de taxe pentru navele care tranzitează zona
În paralel, Iranul analizează şi introducerea unui sistem de taxe pentru navele care tranzitează zona, ceea ce ar consolida şi mai mult controlul asupra acestei rute maritime vitale.
Analiştii avertizează că, dacă războiul continuă şi traficul rămâne limitat, preţurile energiei ar putea creşte şi mai mult, iar impactul se va reflecta în costurile combustibililor şi în preţurile bunurilor la nivel global. Preţul petrolului Brent a crescut puternic de la începutul conflictului, ajungând luni la circa 111 dolari pe baril, pe fondul temerilor privind o criză majoră de aprovizionare.
Experţii subliniază că dreptul maritim internaţional prevede libertatea de tranzit prin strâmtori esenţiale pentru navigaţie globală. Totuşi, nici Iranul şi nici Statele Unite nu au ratificat Convenţia ONU privind Dreptul Mării, ceea ce complică aplicarea acestor reguli în actualul conflict.
Editor : M.C