După trei săptămâni de război, administrația Trump a demarat discuțiile preliminare privind următoarea etapă și forma pe care ar putea-o lua negocierile de pace cu Iranul, potrivit unui oficial american și unei surse bine informate, relatează Axios.
Președintele american Donald Trump a declarat vineri că ia în considerare o „reducere treptată” a acțiunilor militare, deși oficialii americani au afirmat că se preconizează încă două-trei săptămâni de lupte. Între timp, consilierii liderului de la Casa Albă doresc să înceapă pregătirile pentru demersurile diplomatice.
Potrivit unor surse, emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, participă la discuțiile privind o eventuală soluție diplomatică.
Orice acord menit să pună capăt războiului ar trebui să includă redeschiderea Strâmtorii Ormuz, să abordeze problema stocurilor de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului și să stabilească, de asemenea, un acord pe termen lung privind programul nuclear al Iranului, rachetele balistice și sprijinul acordat grupărilor aliate din regiune.
În ultimele zile nu a existat niciun contact direct între SUA și Iran, deși Egiptul, Qatarul și Regatul Unit au transmis mesaje între cele două părți, au declarat un oficial american și alte două surse bine informate. Egiptul și Qatarul au informat SUA și Israelul că Iranul este interesat de negocieri, dar în condiții foarte dure.
Cererile iraniene includ un armistițiu, garanții că războiul nu va fi reluat în viitor și despăgubiri.
„Părerea noastră este că am frânat dezvoltarea Iranului”, a declarat un oficial american care consideră că iranienii vor veni la masa negocierilor. Oficialul a precizat că Statele Unite doresc ca Iranul să își asume șase angajamente:
- Niciun program de rachete timp de cinci ani.
- Zero îmbogățire a uraniului.
- Dezafectarea reactoarelor de la instalațiile nucleare de la Natanz, Isfahan și Fordow, care au fost bombardate anul trecut de SUA și Israel.
- Protocoale stricte de observare externă privind crearea și utilizarea centrifugelor și a echipamentelor conexe care ar putea contribui la dezvoltarea unui program de arme nucleare.
- Tratate de control al armamentului cu țările din regiune, care să includă o limită maximă de 1.000 de rachete.
- Fără finanțare pentru grupări precum Hezbollah în Liban, Houthi în Yemen sau Hamas în Gaza.
Iranul a respins în repetate rânduri mai multe dintre aceste cereri în trecut, iar liderii de la Teheran au subliniat dificultatea de a negocia cu un președinte care, în trecut, a purtat discuții doar pentru a le sabota brusc.
Șeful diplomației iraniene Abbas Araghchi i-a spus sâmbătă omologului său indian că normalizarea situației din Strâmtoarea Ormuz ar presupune ca SUA și Israelul să înceteze atacurile împotriva Iranului și să se angajeze să nu le reia în viitor, a declarat Ministerul iranian de Externe.
În ceea ce-l privește pe Trump, acesta a declarat vineri că nu se opune negocierilor, dar că, în acest moment, nu este interesat să accepte cererile Iranului privind un armistițiu. Liderul SUA consideră, de asemenea, că cererea de despăgubiri este „inacceptabilă”, a afirmat un oficial american.
Un al doilea oficial a afirmat că ar putea exista posibilitatea de a negocia restituirea fondurilor înghețate către Iran.
„Ei o numesc reparații. Poate noi o numim restituirea fondurilor înghețate. Există multe modalități diferite de a formula lucrurile astfel încât să se rezolve din punct de vedere politic ceea ce trebuie rezolvat, pentru a ajunge la un consens în cadrul sistemului lor”, a spus oficialul.
„Asta înseamnă formulare. Trebuie mai întâi să ajungem în punctul în care să avem problema de calitate legată de formulare.”
Echipa lui Trump încearcă în prezent să răspundă la două întrebări esențiale: cine este în Iran cel mai potrivit interlocutor pentru negocieri și care țară este cel mai bun mediator? Araghchi a fost principalul intermediar în discuțiile anterioare, dar consilierii lui Trump îl consideră mai degrabă un „fax” decât o persoană împuternicită să încheie efectiv un acord, spun oficialii americani.
Oficialii americani au precizat că încearcă să afle cine ia de fapt deciziile în Iran și cum pot intra în contact cu aceștia.
Și, deși Omanul a mediat ultima rundă de negocieri nucleare, Statele Unite caută un alt mediator, de preferință Qatarul, din cauza neîncrederii reciproce cu oficialii din Oman. Oficialii americani au declarat că qatarezii s-au dovedit a fi mediatori eficienți și de încredere în Gaza.
Qatarezii sunt dispuși să ofere ajutor în culise, dar nu doresc să fie principalii mediatori oficiali, au declarat două surse.
Conform surselor, consilierii lui Trump doresc să fie pregătiți în cazul în care negocierile cu Iranul vor prinde contur în viitorul apropiat. Condițiile propuse de Witkoff și Kushner vor fi similare cu cele prezentate la Geneva cu două zile înainte de izbucnirea războiului, potrivit surselor.
Citește și:
Editor : A.M.G.