Într-un peisaj economic marcat de nevoia de stabilitate și inovație, contribuția companiilor care fac investiții majore în România devine un exemplu de reindustrializare. În țara noastră, investițiile Philip Morris International au depășit 1,1 miliarde USD, iar din 2017 încoace aproximativ 730 milioane USD au fost direcționate spre transformarea fabricii din Otopeni dintr-o unitate de producție clasică pentru țigări într-un centru de înaltă tehnologie pentru produse fără fum.
Raportul„Impactul economic al Philip Morris International în România – Contribuția Philip Morris International la crearea de valoare și dezvoltarea durabilă în România”, realizat de Strategic Thinking Group și lansat în 2025, subliniază un adevăr incontestabil: Philip Morris România este un partener de încredere pentru economia românească și unul dintre cei mai mari contribuabili ai acesteia. Impactul economic al celor două companii din grupul PMI este considerabil: în 2023, valoarea adăugată generată în economia României a fost de 1,27 miliarde RON, de 1,5 ori mai mult decât în 2021. Iar contribuția la bugetul de stat a depășit 10 miliarde RON în același an.
Răzvan Balaban, Senior Manager External Affairs în cadrul Philip Morris România, a explicat într-un interviu pentru DIGI24 că, în ultimii ani, compania a înregistrat creșteri semnificative în cifra de afaceri și în nivelul taxelor și impozitelor plătite, ceea ce înseamnă o contribuție majoră la economia națională. El a subliniat că unul dintre cele mai importante rezultate ale investiției de 730 de milioane de dolari în modernizarea fabricii din Otopeni îl reprezintă exporturile: aproximativ 90% din producția anuală este destinată piețelor externe. Totodată, a menționat că acest avans operațional a fost susținut și de creșterea numărului de angajați.
Răzvan Balaban, Senior Manager External Affairs: „Ajutăm bugetul de stat și cred că cel mai important element aici, cât vorbim de fabrică și de investiție, sunt exporturile pe care noi le facem. Adică investind 730 de milioane de dolari în fabrica de la Otopeni, re-tehnologizând-o, angajând mai mulți oameni, am reușit să producem undeva la 90% din producția noastră anuală pleacă către export. Ceea ce pentru România e foarte important. Pentru noi, România a însemnat un pariu devreme, adică să vin în 1993 în România, la câțiva ani, foarte puțin, după căderea comunismului, într-o societate care se transforma atunci și noi cumva ne-am transformat o dată cu România. Avem o fabrică de peste 25 de ani la Otopeni. Am investit aproximativ 1 miliard 100 de milioane de dolari în România și se vede numărul angajațiilor, contribuțiile pe care le avem la stat, se vede în exporturile noastre, se vede în modul în care, dacă vii și dacă mergi într-o vizită în fabrica noastră, nu te aștepți să vezi ce e acolo.”
La nivel global, compania raportează că 42% din veniturile totale nete au provenit în 2025 din afacerea cu produse fără fum, un indicator al schimbării structurale a modelului de business către alternative mai puțin dăunătoare pentru adulții fumători. Aceste produse sunt acum disponibile în 106 piețe din întreaga lume. Exporturile din fabrica din Otopeni au depășit 1 mld RON în 2023, reprezentând peste 90 % din producția acesteia, livrate către peste 50 de piețe internaționale de pe cinci continente, potrivit studiului despre impactul economic al PMI în România. Un exemplu de succes este exportul către Japonia, una dintre piețele majore pentru produsele fără ardere. 40% din producția fabricii din Otopeni pleacă spre Japonia.
„Exportăm către Japonia o țară care e foarte pretențioasă, de la consumator la societate, la reglementator, la clasa politică. Asupra produsului faptul că e făcut în România și îl exportăm în Japonia ne spune că suntem și noi capabili. Dacă poți să exporți în Japonia, poți să-l exporți oriunde în lume. Ceea ce e important și mi se pare un rol pe care îl joacă Guvernul României e să nu discriminăm între industrii. Industria noastră este printre cele mai prezente în Uniunea Europeană.” a subliniat Răzvan Balaban din cadrul Philip Morris România.
În prezent, statele UE aplică strategii diferite în privința alternativelor fără fum, însă direcția se va clarifica odată cu noile reguli propuse de Comisia Europeană și adoptate de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene în următorii ani.
Răzvan Balaban mai arată că, la Bruxelles, este deja în negociere un cadru pe zona de taxare, unde s-a conturat o idee-cheie: diferențierea între produse în funcție de profilul de risc, adică un tratament distinct pentru alternativele fără fum față de țigările clasice. În consecință, spune el, aceeași logică trebuie preluată și în celelalte două seturi de reguli europene: Directiva privind produsele din tutun (TPD), care stabilește regulile pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor, și Directiva privind publicitatea și sponsorizarea produselor din tutun (TAD), care fixează limitele de promovare. Balaban indică Suedia drept exemplu de reglementare inteligentă, cu politici care susțin simultan obiectivele de sănătate publică și dezvoltarea industriilor inovatoare, fără a afecta competitivitatea exporturilor sau producția locală.
Cifrele vorbesc de la sine, iar exemplele de succes indică direcția unui potențial economic major. O politică publică orientată spre sprijinirea exporturilor, fie prin acorduri comerciale, fie prin programe de susținere a inovației, ar putea amplifica contribuția industriei la balanța comercială și la creșterea economică.
Editor : A.D.V.