Statele Unite cântăresc următoarea mișcare față de Iran, într-un context extrem de tensionat, marcat de reprimarea violentă a protestelor și de presiuni crescânde asupra administrației de la Washington. Președintele Donald Trump urmează să fie informat în zilele următoare cu privire la posibile scenarii de acțiune, de la diplomație până la lovituri militare, potrivit BBC.
Pentru președintele Donald Trump, a sosit momentul unei decizii dificile. În urmă cu zece zile, liderul de la Casa Albă afirma că SUA sunt pregătite să vină în „ajutorul” protestatarilor iranieni dacă autoritățile de la Teheran vor recurge la violență.
„SUA erau gata de acțiune și pregătite să intervină”, spunea Trump la acel moment.
Declarațiile au fost făcute înainte ca amploarea represiunii să fie cunoscută pe deplin. Între timp, informațiile care ies la iveală despre violențele din Iran au atras atenția comunității internaționale, iar reacția Washingtonului este așteptată cu interes.
„Nimeni nu știe ce va face președintele Trump, în afară de președintele Trump”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. „Lumea poate continua să aștepte și să facă presupuneri.”
Briefing la Casa Albă. „Opțiuni foarte dure” pe masă
Oficiali de rang înalt urmează să îl informeze pe președinte marți cu privire la posibilele direcții de acțiune. Duminică, vorbind cu reporterii la bordul avionului Air Force One, Trump a spus că analizează „câteva opțiuni foarte dure”.
Contextul regional amplifică presiunea asupra administrației americane. Trump vine după ceea ce a descris drept un succes major în Venezuela, unde capturarea lui Nicolás Maduro a fost prezentată drept una dintre cele mai reușite operațiuni din istoria SUA, fapt care alimentează speculațiile privind o posibilă recurgere la forță și în cazul Iranului.
Capacitate militară și scenarii posibile
Statele Unite au demonstrat deja că pot lansa atacuri de la distanță. Vara trecută, bombardiere invizibile B-2 au efectuat misiuni de aproximativ 30 de ore, plecând de la baza Whiteman din Missouri, pentru a lansa bombe penetrante asupra unor obiective nucleare strategice iraniene.
Indiferent dacă Washingtonul va opta pentru o strategie similară sau pentru lovituri punctuale împotriva unor elemente ale regimului responsabile de represiune, este de presupus că SUA dispun de o listă extinsă de ținte.
Potrivit unor oficiali ai Pentagonului, citați de CBS News, răspunsul american ar putea include și metode mai discrete, precum operațiuni cibernetice sau campanii psihologice secrete menite să perturbe structurile de comandă ale Iranului.
Un scenariu similar cu evenimentele din Caracas, din 3 ianuarie, este însă considerat improbabil. Chiar slăbit de recentele lovituri americane și israeliene, Iranul rămâne un regim consolidat, iar eliminarea unei singure figuri-cheie este puțin probabil să schimbe fundamental situația.
Lecțiile trecutului: eșecul din 1980
Trump a făcut recent referire la tentativa eșuată a fostului președinte Jimmy Carter din 1980 de a salva ostatici americani deținuți în Iran, semn că este conștient de riscurile unei intervenții directe.
Atunci, opt militari americani au murit în urma coliziunii dintre un elicopter și un avion de transport EC-130, în deșertul din estul Iranului. Operațiunea ratată și imaginile cu ostatici americani prezentați public la Teheran au contribuit semnificativ la înfrângerea electorală a lui Carter.
„Nu știu dacă ar fi câștigat alegerile”, le-a spus Trump jurnaliștilor de la The New York Times, „dar cu siguranță nu mai avea nicio șansă după acel dezastru”.
Care este miza reală a Washingtonului
La aproape jumătate de secol distanță, întrebarea centrală rămâne ce urmărește, de fapt, administrația Trump în Iran.
„Este greu de spus ce curs de acțiune va alege Trump”, a declarat Will Todman, cercetător principal în cadrul Center for Strategic and International Studies, „pentru că nu știm care este obiectivul său final”.
Potrivit acestuia, Trump ar încerca mai degrabă să influențeze comportamentul regimului iranian decât să îl răstoarne.
„Cred că riscurile unei schimbări de regim sunt atât de mari încât nu cred că acesta este obiectivul său principal”, a spus Todman.
„Poate fi vorba despre mai multe concesii în negocierile nucleare. Poate fi vorba despre oprirea represiunii. Sau poate fi o încercare de a impune reforme care să ducă la un anumit tip de relaxare a sancțiunilor”, a adăugat el.
Diplomație sau forță
Trump a afirmat că reprezentanți ai regimului iranian au contactat administrația americană, dorind să negocieze, probabil pentru a menține dialogul privind programul nuclear.
„Ceea ce auziți public din partea regimului iranian este foarte diferit de mesajele pe care administrația le primește în privat”, a declarat Karoline Leavitt, adăugând că diplomația este „întotdeauna prima opțiune”.
Surse citate de The Wall Street Journal susțin că vicepreședintele JD Vance se numără printre oficialii care pledează pentru diplomație.
„Cel mai inteligent lucru pe care l-ar fi putut face”, a spus Vance săptămâna trecută, „ar fi fost să aibă o negociere reală cu Statele Unite în legătură cu ceea ce trebuie să vedem în privința programului lor nuclear”.
Totuși, continuarea represiunii violente riscă să transforme diplomația într-un semn de slăbiciune.
„Dacă nu este suficientă, îi demoralizează pe protestatari”, a avertizat Todman.
Riscul escaladării
Unii analiști consideră că o lovitură limitată ar putea încuraja protestatarii și ar transmite un avertisment clar regimului de la Teheran.
„Tot ce trebuie să facă Trump este să lovească pentru a provoca panică în interiorul regimului”, a declarat Bilal Saab, cercetător asociat la Chatham House.
„Un atac american ar putea încuraja protestatarii și ar putea distrage atenția regimului”, a mai spus acesta.
În același timp, Saab avertizează că o astfel de acțiune ar putea avea efecte inverse.
„Ar putea întări hotărârea regimului și a bazei sale de susținere, încă numeroasă. O mobilizare patriotică nu ar fi surprinzătoare”, a spus el, adăugând că acest risc este mai mare „dacă lovitura este simbolică sau singulară”.
Iranul a amenințat deja că va răspunde oricărui atac american, iar în pofida loviturilor recente, dispune încă de un arsenal semnificativ de rachete balistice. În plus, grupări aliate Teheranului, precum Houthii din Yemen sau milițiile șiite din Irak, rămân capabile să acționeze.
Printre vocile care cer o intervenție rapidă se află și Reza Pahlavi, fiul ultimului monarh al Iranului.
„Președintele trebuie să ia o decizie destul de curând”, a declarat acesta pentru CBS News.
„Cea mai bună modalitate de a ne asigura că vor fi mai puțini oameni uciși în Iran este să se intervină mai devreme. Astfel, acest regim se va prăbuși în cele din urmă și va pune capăt tuturor problemelor cu care ne confruntăm”, a adăugat el.
La Casa Albă, însă, oficialii știu că decizia este departe de a fi una simplă.
Editor : Ș.A.