Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, a declarat, marţi, în şedinţa Comisiilor parlamentare juridice, că jumătate dintre salariaţii AEP nu au dat niciodată un concurs, ci s-au folosit de o procedură prin care au fost angajaţi la un grup parlamentar pentru o zi sau două şi apoi mutaţi în structura Autorităţii.
El a spus că nu poate să facă o reformă cu „oameni care n-au parcurs nişte trepte profesionale într-un mod care să fie foarte clar”.
Comisiile juridice reunite au dezbătut, marţi, proiectul regulamentului de funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente, înaintat de şeful instituţiei, avizul urmând să fie dat într-o şedinţă viitoare.
„Eu nu sabotez activitatea şi îmi doresc ca această Autoritate Electorală Permanentă să fie un reper de bune practici şi să aibă un nivel de pregătire a oamenilor adecvat. Jumătate dintre cei care sunt angajaţi în AEP nu au dat niciodată un concurs, ci au uzitat de o procedură pe care o ştim cu toţii, o ştiu şi eu, că am fost parlamentar, o angajare la un grup parlamentar pentru o zi sau două şi mutarea în structura AEP. Or, eu nu pot să girez şi să încerc să fac o reformă cu oameni care n-au parcurs nişte trepte profesionale într-un mod care să fie foarte clar şi să avem certitudinea că răspund adecvat provocărilor pe care le avem”, a afirmat Ţuţuianu la dezbateri, răspunzând întrebărilor parlamentarilor, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, în proiectul de regulament al AEP a fost prevăzută o structură cu „395 de posturi, exclusiv demnitarii, personalul cabinetelor preşedintelui şi vicepreşedinţilor, din care 247 de posturi în structura centrală şi 148 de posturi în cadrul structurilor teritoriale”.
Numărul de posturi în AEP a crescut constant, astfel încât în 2012 erau 131 de angajaţi, în 2015 – 269, în 2019 – 375, iar în 2020, 2024 – 575 de posturi în structura centrală, structuri locale, dintre care ocupate 407, a detaliat şeful instituţiei.
„Astăzi numărul de posturi din structura AEP, central local, este 575 – 280 sunt la sediul central, 295 sunt în structurile teritoriale. Propunerea pe care o facem este ca să avem în structura centrală 247 de posturi, cu 30 mai puţin, în structurile teritoriale – 148 de posturi, ceea ce înseamnă o reducere cu 147 pe total. Dar, repet, cea mai mare parte a reducerii s-a produs, mai sunt doar 34 de posturi în plus, pentru că au fost plecări voluntare. Totalul posturilor propuse este de 395″, a explicat Adrian Ţuţuianu.
El a precizat că a organizat Autoritatea Electorală Permanentă pornind de la dispoziţiile Codului administrativ, şi anume pe departamente şi direcţii generale cu 25 de posturi de execuţie, direcţii cu 15 posturi de execuţie, servicii cu minimum şapte posturi de execuţie şi a înfiinţat şi câteva birouri cu patru posturi.
„Respectăm prin propunerea de organizare pe care o facem cota de maxim 8% prevăzută de articolul 391 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 57/2019. La nivel central, desfiinţăm 30 de posturi de execuţie şi trei posturi de conducere, desfiinţăm 12 posturi corespunzătoare funcţiilor parlamentare de conducere, director şi director adjunct, şi înfiinţăm nouă posturi corespunzătoare funcţiilor parlamentare de conducere de nivel inferior, şef de serviciu şi trei funcţii de birou. Reorganizarea structurilor teritoriale va presupune o simplificare a procedurii organizatorice, o redimensionare semnificativă a aparatului de specialitate, prin desfiinţarea a 105 posturi de execuţie şi a 42 de posturi corespunzătoare funcţiilor parlamentare de conducere, respectiv de director”, a detaliat Ţuţuianu.
Preşedintele AEP a adăugat că a avut în vedere ca la fiecare structură teritorială să fie stabilite trei sau patru posturi de execuţie.
„Pentru ocuparea posturilor care sunt vacante evident că vom organiza concurs, dar după ce închidem reorganizarea în baza acestui regulament. Pentru acele direcţii judeţene unde avem un număr mai mare de angajaţi decât numărul de posturi stabilit în regulament, urmează ca în următoarele două luni, după aprobarea acestui regulament, să organizăm o procedură de examen în modul cel mai transparent posibil, cu participarea la această procedură şi a reprezentanţilor sindicatului”, a subliniat el.
În acest an, a amintit Ţuţuianu, AEP a făcut controale la cele 276 partide politice înscrise, pe anii 2023, 2024 şi 2025, iar angajaţii au beneficiat de peste 16.000 de zile de concediu de odihnă pentru că au efectuat concediile din anii anteriori. „Şi am putut să ne descurcăm onorabil cu îndeplinirea atribuţiile noastre. Dacă nu am fi avut plecările voluntare, 47 – 48 de persoane, şi încă 47 de persoane care şi-au suspendat raporturile de serviciu, AEP nu s-ar fi putut încadra în cheltuielile de personal repartizate şi n-am fi putut să respectăm Ordonanţa 7/2026”, a adăugat el.
Ţuţuianu a menţionat că regulamentul anterior, aprobat prin hotărârea Birourilor permanente 3/2024, a fost contestat în instanţă şi anulat în primă instanţă, existând riscul de a nu mai avea o bază pentru organizarea instituţiei în câteva luni.
Mihăiţă Voicu, preşedintele sindicatului din AEP, a cerut respingerea acestui proiect de regulament, pe motiv că „nu este necesar şi nici oportun”.
„Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie care în loc să se consolideze, în loc să atragă personal tânăr, pierde funcţionari cu experienţă. (…) Acest proiect riscă să slăbească însăşi capacitatea Autorităţii de a-şi îndeplini misiunea înaintea unui interval electoral extrem de solicitant, perioada 2028 – 2040, când vor fi alegeri aproape în fiecare an”, a afirmat Voicu.
Potrivit reprezentantului sindicatului, AEP funcţionează în prezent cu 310 angajaţi şi urmează să mai plece 35, proiectul propunând reducerea cu 50% a posturilor din teritoriu.
„Încă din aprilie 2026, instituţia a arătat că se încadrează în reducerile de cheltuieli de personal prevăzute de Ordonanţa 7, diferenţele de personal între direcţiile judeţene au explicaţii istorice şi administrative. (…) Deşi se reduc drastic structurile teritoriale, la nivel central se păstrează în mare măsură aceeaşi structură organizatorică şi cresc şi posturile, iar în direcţiile judeţene există personal angajat special pentru activităţile de control al finanţării partidelor politice, expertiză care ar trebui păstrată în instituţie. (…) Vă solicităm în numele funcţionarilor publici pe care îi reprezentam să respingeţi acest proiect, nu este necesar şi nici oportun”, a susţinut Voicu.
Dezbaterile din comisii asupra proiectului regulamentului AEP au fost amânate, pentru ca parlamentarii să analizeze toate aspectele, a anunţat preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă.
Editor : A.P.