Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri seară, la Digi24, că oprirea celei de-a două unități a Centralei de la Cernavodă va afecta sistemul energetic național și va obliga România să acopere deficitul prin creșterea producției din centralele pe gaze și prin importuri, în special în intervalul de consum maxim din timpul serii. El a făcut apel la populație și la marii consumatori să își reducă consumul de energie în orele de vârf.
„Ne afectează, iar centrala de la Cernavodă se închide din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Imaginați-vă că în această perioadă, în anii trecuți, aveam debite de 3.900-4.500 de metri cubi pe secundă, iar acum debitele sunt de 1.600 și sunt în scădere în zilele următoare, deci sunt mai puțin de jumătate din debitul Dunării într-o perioadă normală. Pentru a putea funcționa centrala de la Cernvodă, are nevoie de cantități de apă care sunt absorbite din bazinul care colectează apă din Dunăre, prin niște pompe, iar dacă nivelul apei scade sub un anumit nivel, deci sub 2 metri, e nevoie să fie oprite acele pompe”, a afirmat Ilie Bolojan, miercuri seară la Digi24.
Ilie Bolojan a declarat că autoritățile au fost informate încă de luni seară, în cadrul comandamentului energetic, despre decizia tehnică de oprire a primului reactor de la Cernavodă, iar miercuri specialiștii au decis și oprirea celui de-al doilea reactor.
„De aceea, luni seara, când am avut un comandament energetic, am luat act de decizia tehnică a echipei de la Cernavodă de a opri primul grup. Asta înseamnă că România a pierdut aproximativ 550 MW, deci sub 10% din producția de energie. Noi consumăm într-o zi aproximativ 7.000 MW. S-a estimat că încă câteva zile mai putem funcționa în siguranță și cu grupul 2, dar astăzi echipa tehnică a luat această decizie și începând de mâine vom pierde în producție aproximativ 600-650 MW”, a explicat premierul.
Cele două reactoare asigurau aproape 20% din consumul de energie
Șeful Executivului a precizat că cele două reactoare de la Cernavodă produceau împreună aproximativ 1.300 MW, echivalentul a aproape 20% din consumul de energie al României în această perioadă.
„Cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 MW, ceea ce reprezintă aproape 20% din consumul nostru într-o zi în această perioadă. Ca atare, vom fi puși în situația ca, pe de o parte, să pornim tot ce se poate porni din punct de vedere al producției pe gaz, pe fotovoltaic, pe stocare, pe eolian și, în asemenea, să recurgem la importuri”, a subliniat Ilie Bolojan.
Premierul a arătat că intervalul critic pentru sistemul energetic rămâne cel dintre orele 20:00 și 23:00, atunci când consumul atinge valorile maxime.
„Zona de importuri critică este în perioada de seară, între orele 20 și 23 și în această perioadă România și astăzi importă, ca să vă faceți o imagine, din aproximativ 7.000 MW am importat în aceste zile cam 1.700 MW seara. Asta înseamnă că vom fi nevoiți să importăm o cantitate ceva mai mare. În momentul de față nu există probleme legate de importuri, dar în perioada următoare pot exista astfel de probleme”, a avertizat el.
Seceta afectează și alte state din regiune
Potrivit premierului, efectele secetei se resimt și în alte țări, inclusiv în Ungaria, unde unul dintre grupurile centralei nucleare de la Paks a fost scos din funcțiune.
„Seceta afectează și celelalte centrale și cel puțin un grup din Ungaria, de la Paks, a fost și el deconectat. De la aproape 2.000 MW au ajuns la 1.200 MW aproximativ, deci acolo există necesitatea de a importa din altă parte”, a precizat Bolojan.
În acest context, premierul a făcut apel la populație și la marii consumatori industriali să reducă voluntar consumul de energie în intervalul de vârf.
„Folosesc acest prilej să fac un apel către cetățenii României, către mari consumatori industriali să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, așa cum am spus, de la 20.00 la 23.00, atunci când avem un deficit de energie”, a transmis premierul interimar.
El a subliniat că în restul zilei sistemul energetic funcționează în condiții normale, datorită producției din surse regenerabile și capacităților de stocare.
„În rest nu sunt niciun fel de probleme în cursul zilei pentru că avem o producție importantă pe componenta de fotovoltaic, de eolian și treptat s-a dezvoltat și stocarea. Acum vedem ce înseamnă să nu fie făcut de-a lungul anilor investiții în această zonă de energie, care să ne creeze rezerve de capacitate, în așa fel încât să putem trece peste astfel de perioade. Dar asta este situația și o astfel de secetă n-a mai fost de mulți ani și afectează puternic nivelul Dunării”, a afirmat liderul liberalilor.
Întrebat cât timp ar putea dura această situație, premierul a spus că, potrivit estimărilor actuale, oprirea reactoarelor s-ar putea prelungi între una și două săptămâni.
„Această perioadă ar putea să dureze o săptămână sau două, pentru că, conform prognozelor meteo, nu se întrevede o creștere a precipitațiilor în bazinul inferior al Dunării, care să crească nivelul Dunării. În mod normal ar trebui să se îmbunătățească nivelul debitului, să crească în așa fel încât să se poată reporni cel puțin unul dintre cele două grupuri”, a mai spus Ilie Bolojan.
Oprirea Unității 2 vine după ce, marți, și reactorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprit controlat din același motiv: nivelul extrem de scăzut al Dunării, provocat de seceta severă. Nuclearelectrica a explicat că măsura este una preventivă, aplicată în baza procedurilor de exploatare pentru situații de secetă severă, pentru a menține marjele de siguranță ale instalațiilor.
Compania a precizat că unitățile vor fi repornite după ce condițiile de exploatare vor permite acest lucru. Cele două unități de la Cernavodă asigură, în mod obișnuit, aproximativ 20% din producția de energie electrică a României.
Editor : Ana Petrescu