Secretarul de stat american Marco Rubio a lansat luni o campanie pentru desființarea Curții Penale Internaționale (CPI), susținând că acest tribunal internațional interferează cu operațiunile militare și de aplicare a legii ale SUA, punând în pericol suveranitatea americană, relatează The Guardian.
Într-un articol de opinie extins publicat luni în Wall Street Journal, Rubio a evocat imagini în care agenții de patrulare de frontieră din SUA și liderii aleși erau „trimiși în fața unui tribunal internațional” și judecați de judecători din întreaga lume.
„Dacă rămânem cu mâinile în sân, toți vor fi la mila unor judecători străini, aflați la mii de mile distanță – confruntându-se cu riscul constant de a fi urmăriți penal și chiar de a fi închiși pentru așa-zisa «infracțiune» de a-și apăra propria țară”, a avertizat Rubio într-un videoclip publicat pe X.
Planul Departamentului de Stat de a „desființa” CPI va implica exercitarea de presiuni asupra altor țări pentru ca acestea să se retragă din cadrul curții, potrivit CNN. „Țările care refuză să respingă falsa autoritate a CPI, în timp ce beneficiază de asistența SUA, vor fi probabil supuse unei supravegheri sporite”, a declarat un oficial pentru sursa citată, adăugând că posibilele măsuri de sancționare ar putea include sancțiuni, interdicții de călătorie și revocarea vizelor.
Totuși, trei experți în drept internațional au calificat declarațiile lui Rubio drept o interpretare eronată a competențelor tribunalului.
„CPI nu își revendică competența asupra faptelor comise în Statele Unite”, a declarat Kenneth Roth, fost director executiv al Human Rights Watch. „Rubio își maschează eforturile de a obține impunitate pentru crimele de război comise de americani sub pretextul suveranității naționale, ignorând astfel dreptul suveran al altor națiuni de a sesiza CPI în legătură cu crimele comise pe teritoriul lor”.
Curtea internațională, cu sediul la Haga, poate ancheta doar infracțiunile comise în statele care sunt părți la Statutul de la Roma, tratatul din 2002 prin care a fost înființată. Statele Unite nu au ratificat tratatul, iar Curtea nu a deschis anchete cu privire la infracțiuni comise pe teritoriul american.
„Trump vrea să poată comite crime de război pe teritoriul țărilor care au acceptat jurisdicția curții – despre asta este vorba”, a spus Roth.
În anumite momente, administrația Trump a salutat conceptul de competență a CPI – exprimându-și sprijinul pentru o anchetă privind crimele de război comise de Rusia în Ucraina, care este semnatară a Statutului de la Roma.
Biroul procurorului Curții Penale Internaționale (CPI), condus de Karim Khan, a deschis o anchetă privind comportamentul Israelului în Palestina, care și-a dat acordul pentru desfășurarea anchetelor în această zonă. Curtea a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al lui Yoav Gallant, ministrul apărării, în cadrul anchetei privind crimele de război.
La șase săptămâni de la începutul celui de-al doilea mandat, Donald Trump a emis un decret prezidențial prin care a declarat „starea de urgență națională”, invocând ceea ce el a numit „acțiunile ilegitime și nefondate ale CPI îndreptate împotriva Americii și a aliatului nostru apropiat, Israelul”, și a impus o serie de sancțiuni împotriva unor funcționari ai curții, printre care procurorul-șef Karim Khan, cei doi adjuncți ai săi și șase judecători, ca urmare a anchetelor acestora privind comportamentul Israelului în Palestina și activitatea militarilor americani în Afganistan.
Regimul de sancțiuni al administrației Trump s-a extins pe parcursul anului 2025 prin impunerea de sancțiuni împotriva Francescăi Albanese, raportorul special al ONU pentru drepturile omului în teritoriile palestiniene ocupate, și a trei organizații palestiniene pentru drepturile omului care s-au implicat în colectarea de dovezi privind posibile crime de război comise de Israel.
Nu este clar în ce măsură ultima promisiune a lui Rubio de a „desființa” CPI ar putea afecta activitatea curții în viitor.
„Probabil că vom începe să primim semnale de la omologii străini care sunt presați să ia măsuri împotriva CPI”, a declarat un fost înalt funcționar al guvernului american specializat în sancțiuni, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile din punct de vedere politic. „Când sancțiunile funcționează bine, le folosești pentru a consolida ceea ce ai obținut prin diplomație”.
Se zvonește că administrația Trump ar putea impune sancțiuni asupra tribunalului în ansamblu, a declarat fostul oficial. „Îți dă impresia că este vorba de o campanie preventivă împotriva oricărei acțiuni pe care CPI ar putea să o ia în considerare în ceea ce privește Venezuela sau alte țări din străinătate”.
Dacă s-ar adopta această măsură, cetățenilor americani nu li s-ar permite să colaboreze cu CPI, iar personalul, companiile sau băncile americane ar putea risca sancțiuni financiare sau pedepse cu închisoarea pentru că au colaborat cu această instanță.
„Atacul lui Rubio nu subliniază doar ipocrizia Statelor Unite, ci subminează accesul la justiție la nivel mondial, de la Ucraina până în Sudan, și ar putea constitui o obstrucționare a justiției, o infracțiune în sine conform Statutului de la Roma”, a declarat luni Raed Jarrar, directorul de advocacy al organizației Dawn, într-un comunicat. „Nu CPI este cea pe care Rubio o demolează cărămidă cu cărămidă, ci ordinea internațională bazată pe norme care a renăscut din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial”.
Citește și:
Marco Rubio, regele neîncoronat al Venezuelei. Cum conduce el țara de la distanță (NYT)
Editor : A.M.G.