Parlamentul European consideră insuficiente creşterile propuse pentru România în noua variantă a bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 şi critică reducerile operate la capitolele dedicate competitivităţii şi apărării, a spus joi eurodeputatul Siegfried Mureşan, raportor al Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.
Potrivit acestuia, partea pozitivă a noii propuneri prezentate joi de Preşedinţia cipriotă a Consiliului UE este faptul că politica de coeziune a fost protejată de reduceri suplimentare, în urma presiunilor exercitate de Parlamentul European şi de statele membre care susţin menţinerea fondurilor de coeziune, potrivit Agerpres.
„Pachetul de negocieri publicat astăzi prevede şi mici creşteri pentru anvelopele ţărilor beneficiare de fonduri de coeziune, inclusiv România. Aceste creşteri reprezintă însă doar câteva sute de milioane de euro per stat membru şi sunt mult sub nivelul solicitat de Parlamentul European”, a arătat Mureşan într-o postare pe Facebook.
Raportorul Parlamentului European a reamintit că poziţia adoptată de legislativul european în luna aprilie prevede o majorare cu peste 10% a viitorului buget al UE, ceea ce ar însemna aproximativ 6 miliarde de euro suplimentare pentru România.
În acelaşi timp, eurodeputatul a criticat reducerea cu aproximativ 2% a bugetului total, reflectată în special prin tăierile propuse pentru competitivitate şi apărare.
„Considerăm că aceste reduceri sunt o greşeală, mai ales în contextul global actual”, a subliniat el.
Siegfried Mureşan a anunţat că va continua negocierile pentru ca forma finală a bugetului european să fie mai apropiată de poziţia Parlamentului European şi a făcut apel la Consiliul UE să îşi adopte cât mai rapid mandatul de negociere, astfel încât discuţiile finale să poată începe fără întârzieri şi bugetul să fie adoptat până la sfârşitul anului.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, care include o reformă amplă a principalelor instrumente de finanţare ale Uniunii. Propunerea prevede o reducere de aproximativ 10% a fondurilor destinate Politicii Agricole Comune şi Politicii de Coeziune, măsură contestată de un grup de 17 state membre, printre care şi România.
Înaintea reuniunilor Consiliului UE şi ale Consiliului European de săptămâna viitoare, Preşedinţia cipriotă a Consiliului a prezentat o nouă variantă de compromis. Documentul menţine în mare parte reducerile pentru agricultură şi coeziune, dar introduce creşteri limitate pentru unele state beneficiare şi reduce cu aproximativ 2% dimensiunea totală a bugetului propus de Comisia Europeană.
Noua propunere prevede, de asemenea, diminuarea fondurilor destinate competitivităţii economice, apărării şi acţiunii externe a Uniunii. Negocierile dintre statele membre şi Parlamentul European urmează să se intensifice în perioada următoare, obiectivul fiind adoptarea cadrului financiar multianual până la sfârşitul anului 2026.
Editor : M.B.