Comisarul UE pentru Apărare, Andrius Kubilius, analizează o nouă inițiativă prin care țările să finanțeze în comun capacități militare precum realimentarea în zbor, asigurată în prezent de SUA, au declarat pentru Politico trei oficiali ai Parlamentului European.
Conform acestui program, guvernele interesate să adere ar putea aloca în mod voluntar o parte din bugetele de apărare mai mari aprobate anul trecut de țările NATO pentru a dezvolta în comun echipamente de luptă care să contribuie la susținerea operațiunilor militare, au precizat sursele, adăugând că UE ar putea apoi să ajute țările interesate în ceea ce privește achizițiile.
În prezent, Statele Unite furnizează cea mai mare parte a așa-numiților „factori strategici de sprijin” ai NATO, care includ, de asemenea, sisteme militare de comandă și control, informații obținute din spațiu, recunoaștere prin satelit și platforme logistice pentru câmpul de luptă.
Marți, Kubilius a propus ca statele membre să convină „că vor aloca o parte din fondurile destinate apărării naționale” pentru a înlocui mijloacele furnizate de SUA. Potrivit estimărilor sale, costul total al acestei operațiuni s-ar ridica la aproximativ 500 de miliarde de euro.
„Este absolut clar că nu vom putea finanța [acest proiect] din următorul [buget pe termen lung al UE]”, a declarat el.
Luna trecută, Washingtonul a transmis aliaților săi din NATO o listă detaliată a mijloacelor militare pe care nu mai dorea să le pună la dispoziția alianței. Lista includea drone de recunoaștere cu rază lungă de acțiune și avioane-cisternă KC-135. Acest lucru a amplificat îngrijorările existente cu privire la angajamentul Statelor Unite față de NATO sub președinția lui Donald Trump.
„Trebuie să găsim modalități prin care să devenim mult mai eficienți în crearea, la nivel european, a unor proiecte comune în domeniul apărării convenționale, în special în ceea ce privește așa-numiții factori strategici, unde suntem destul de puternic dependenți de resursele americane”, a declarat Kubilius săptămâna trecută, înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării din UE care a avut loc în Cipru.
Kubilius a acceptat să promoveze această idee în cadrul unei întâlniri private care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles cu 16 deputați europeni care fac parte din Grupul Uniunii Europene pentru Apărare, care militează pentru o integrare mai strânsă a UE în domeniul apărării, au declarat doi dintre oficiali. Inițiativa se află încă într-un stadiu incipient și nu este clar dacă va lua forma unei propuneri legislative sau a unei încurajări mai degrabă informale.
„Știm cu toții că factorii strategici sunt o prioritate și am convenit să colaborăm în acest sens”, a declarat unul dintre oficiali, adăugând că deputații europeni vor discuta această idee mai în detaliu săptămâna viitoare.
Cu toate acestea, inițiativa se va confrunta probabil cu o serie de obstacole, printre care prudența manifestată de capitalele naționale în ceea ce privește acordarea unui cuvânt de spus Bruxelles-ului în materie de achiziții publice, rezistența Statelor Unite față de pierderea unor contracte cheie de vânzare de armament în Europa, precum și necesitatea de a dezvolta și construi rapid echipamente pentru a descuraja Rusia.
Consiliul European pentru Relații Externe, un grup de reflecție, a declarat săptămâna trecută că CE trebuie să lanseze o campanie de achiziții publice pe termen scurt, axată pe furnizarea imediată a acestor capacități acolo unde este posibil, însoțită de o strategie industrială pe termen mediu pentru dezvoltarea unor tehnologii mai complexe.
„Dacă dezvoltarea nu începe acum, Europa va rămâne dependentă de sistemele americane până la jumătatea anilor 2030”, se arată într-un raport.
Dezvoltarea capacităților comune va implica, de asemenea, costuri considerabile — o provocare pentru multe țări europene care se confruntă cu un nivel ridicat al datoriei și cu impactul crizei energetice legate de războiul dintre SUA și Israel în Iran.
Institutul Kiel, un centru de studii, a estimat luna trecută că înlocuirea sistemelor americane de comandă și control, a mijloacelor de recunoaștere prin satelit, a sistemelor de comunicații și navigație, a infrastructurii de lansare spațială, a mijloacelor de recunoaștere aeriană precum radarele de avertizare timpurie, a software-ului militar pentru cloud și a inteligenței artificiale, a sistemelor de război electronic și a capacităților de transport aerian strategic ar costa Europa cel puțin 200 de miliarde de euro și ar dura un deceniu sau mai mult.
Alți experți susțin că costul total al înlocuirii capacităților militare non-nucleare ale Statelor Unite pe continent s-ar ridica la aproximativ 1 trilion de dolari.
Reinier van Lanschot, europarlamentar olandez din grupul Verzilor, care a fost unul dintre inițiatorii Uniunii Europene de Apărare, a declarat: „Întrucât nicio țară din UE nu își poate permite singură toate elementele strategice necesare, aceste elemente strategice comune la nivel european sunt esențiale pentru construirea unei apărări europene independente”.
Comisia Europeană nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii adresată de sursa citată.
Citește și:
Doar unul din zece europeni mai consideră SUA un aliat, arată un sondaj realizat în 15 țări
Editor : A.M.G.