Ultima dintre cele patru barje care vor fi scufundate pentru redirecționarea unei părți din debitul Dunării către brațul Bala a fost încărcată, în timp ce autoritățile încearcă să asigure alimentarea cu apă de răcire a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că, dacă nivelul fluviului va continua să scadă cu până la trei centimetri pe zi, reactorul rămas în funcțiune mai poate fi operat doar încă patru-cinci zile în actualele condiții.
ACTUALIZARE 11:03 Întrebat vineri la RFI România cât timp mai poate funcționa Centrala Nucleară de la Cernavodă în actualele condiții hidrologice, Ilie Bolojan a explicat că autoritățile monitorizează permanent nivelul Dunării și încearcă să crească debitul pe brațul care alimentează centrala cu apă de răcire.
„Ca efect al scăderii debitului Dunării, atât centrala maghiară de la Paks, cât şi noi ne-am întrerupt o parte din grupuri, maghiarii au oprit trei grupuri din patru, noi suntem cu unul din două. Astăzi avem un nivel al Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire care ne asigură o funcţionare de patru-cinci zile dacă debitele vor scădea în continuare cu unu, doi, trei centimetri pe zi”, a declarat premierul interimar.
El a precizat că sunt în desfășurare mai multe intervenții pentru a menține nivelul apei necesar funcționării centralei.
„Ceea ce facem în aceste zile este să depunem eforturi, pentru ca să încercăm să direcţionăm prin măsuri de criză, prin partea de dragaj, prin scufundarea unor barje, prin eliminarea unor obstacole naturale, în aşa fel încât, chiar dacă scade debitul Dunării la intrarea în ţară, pe braţul care aprovizionează centrala de la Cernavodă cu apă de răcire să avem un debit mai mare”, a explicat Bolojan.
Proiect blocat ani de zile
Premierul interimar susține că există deja un proiect pentru stația de pompare de la Cernavodă, însă acesta nu a fost pus în aplicare din cauza lipsei finanțării și a blocajelor administrative.
„Suntem în situaţia în care, pentru a avea un nivel al apei la staţia de pompare de la Cernavodă, avem un proiect gata făcut, care ar însemna o lucrare în zona respectivă, dar care, pentru că era o problemă de finanţare, pentru că mai avea nişte opoziţii pe componente de mediu, nu i s-a dat drumul, deşi are toate documentele făcute, are studiul de fezabilitate făcut, dar la Ministerul Transportului a stat prin sertare de doi-trei ani de zile”, a afirmat Bolojan.
Acesta a adăugat că lipsa investițiilor în infrastructura strategică obligă autoritățile să intervină acum doar prin măsuri de urgență.
„Dar asta înseamnă să treci peste rezistenţe, să faci proiecte ale căror rezultate se văd peste doi-trei ani de zile şi să îţi asumi răspunderi şi să găseşti finanţare pentru proiectele de bază. N-am făcut asta şi acum, într-adevăr, achităm nota de plată şi ne comportăm reactiv”, a spus premierul.
„Cei care doar claxonează ne-au dus în situația asta”
Ilie Bolojan a susținut că problemele actuale sunt consecința deciziilor amânate și a lipsei unor politici pe termen lung.
„În permanenţă, dacă le spui oamenilor doar ce le place să audă şi nu faci ceea ce trebuie, ceea ce uneori nu dă bine într-o primă etapă, ajungi peste doi-trei ani de zile să te loveşti de astfel de realităţi. Cei care au făcut administraţie serioasă ştiu cum se fac lucrurile. Cei care doar claxonează ne-au dus în situaţia asta”, a declarat premierul interimar.
Știrea inițială
Potrivit ANAR, joi a fost finalizată încărcarea ultimei dintre cele patru barje care vor fi utilizate în intervenția de redirecționare a unei părți din debitul Dunării către brațul Bala.
„În urma analizelor tehnice desfăşurate de specialişti, a fost stabilită soluţia optimă de amplasare a acestora, astfel încât să fie maximizat efectul de redirecţionare a curentului către braţul vechi al Dunării”, au transmis reprezentanții instituției, vineri într-o postare pe Facebook.
Barjele au fost încărcate cu rocă până la un pescaj de 1,9 metri și vor fi scufundate controlat, una câte una, prin inundarea camerelor etanșe.
„Fiecare operaţiune de scufundare este estimată să dureze între 3 şi 4 ore”, precizează ANAR.
Cum vor fi amplasate barjele
Primele două barje vor fi poziționate la aproximativ 500 de metri de intrarea în brațul Bala, iar celelalte două vor fi amplasate în amonte.
Potrivit specialiștilor, acestea vor fi așezate „într-o configuraţie oblică faţă de direcţia curentului, pentru a crea două praguri artificiale care să favorizeze redirecţionarea unei părţi din debit către braţul vechi al Dunării”.
Obiectivul intervenției este creșterea nivelului apei în zona Cernavodă, necesar pentru funcționarea în condiții optime a centralei nucleare.
„Obiectivul acestei intervenţii este de a câştiga câţiva centimetri în plus ai nivelului apei în dreptul Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă şi de a contribui la menţinerea condiţiilor hidrologice necesare în această perioadă caracterizată de debite extrem de scăzute”, au transmis reprezentanții ANAR.
Debitul Dunării rămâne la un minim istoric
Situația hidrologică se menține critică. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în România este de doar 1.400 mc/s, un nou minim istoric, iar estimările arată că această valoare se va menține pe parcursul întregii săptămâni.
La Cernavodă, nivelul fluviului a scăzut cu încă doi centimetri față de ziua precedentă, ajungând la -220 cm.
Hidrologii estimează că nivelul apei va continua să scadă și ar putea ajunge la -230 cm în 13 august, cu un ritm de aproximativ unu-doi centimetri pe zi în următoarele șase zile.
Editor : Ana Petrescu