
Miniştrii de externe din ţările membre ale Uniunii Europene se reunesc luni, la Luxemburg, în cadrul Consiliului Afaceri Externe (CAE), unde vor discuta despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi sancţiuni suplimentare europene contra Moscovei, după un schimb de opinii informal, prin videoconferinţă, cu ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, transmite dpa, citată de Agerpres.
Participanţii vor analiza propunerea prezentată marţi de Comisia Europeană privind al 21-lea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei, fiind probabil să adauge 30 de nave pe lista de sancţiuni contra aşa-numitei ‘flote fantomă’ a Rusiei, prin care Moscova încearcă să ocolească sancţiunile comerciale internaţionale. Până în prezent, 632 de vase din această flotă sunt deja supuse sancţiunilor UE.
Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe şi politică de securitate Kaja Kallas a declarat săptămâna trecută că se aşteaptă ca miniştrii de externe ai Celor 27 să cadă de acord asupra includerii mai multor indivizi şi organizaţii pe lista entităţilor ale căror active în UE sunt îngheţate din cauza sprijinului pentru războiul dus de Moscova contra Ucrainei.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marţi propunerea sa privind al 21-lea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei, ce vizează sectoare esenţiale precum energia, serviciile financiare, comerţul şi pescuitul. Mai multe state membre ale UE, printre care ţările baltice, pledează de mai multe luni pentru o asemenea interdicţie pentru soldaţii ruşi, considerându-se că este inadmisibil ca aceştia să poată face turism în Europa după ce au luptat în Ucraina.
Măsurile restrictive ale UE în raport cu acţiunile ce subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei se aplică în prezent unui număr de peste 2.600 de persoane şi entităţi. Sancţiunile UE sunt temporare şi atent direcţionate, concepute astfel încât să fie proporţionale, ceea ce înseamnă că ele sunt reanalizate periodic şi că Uniunea Europeană le poate calibra, diminua sau opri dacă sunt îndeplinite obiectivele blocului european ori se fac paşi semnificativi în direcţia acestora.
Un alt subiect de pe agenda CAE este modul de utilizare a sumei de 6,6 miliarde de euro dintr-un fond european de înarmare pentru Ucraina. Alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare desfăşurate în aprilie în ţara sa. Kaja Kallas a explicat că a propus folosirea banilor pentru rambursarea parţială a cheltuielilor efectuate de ţările membre ce au livrat arme Kievului, pentru a finanţa noi achiziţii comune şi pentru a susţine misiunea UE de pregătire militare în Ucraina.
Miniştrii de externe europeni vor dezbate şi situaţia din Orientul Mijlociu pe fondul celor mai recente evoluţii legate de războiul din Iran şi al efectelor acestuia în întreaga regiune. De asemenea, ei vor avea un schimb de opinii cu privire la situaţia critică din Liban în contextul ostilităţilor în curs dintre Israel şi organizaţia proiraniană Hezbollah, precum şi la Fâşia Gaza şi Cisiordania.
În contextul situaţiei geopolitice actuale, participanţii la reuniunea CAE vor discuta despre situaţia relaţiilor dintre UE şi China. Înainte de începerea reuniunii, miniştrii afacerilor externe europeni vor avea un schimb informal de opinii cu omologul lor armean, Ararat Mirzoian.

