România mai are două săptămâni pentru a finaliza investițiile și reformele asumate prin PNRR, înainte de termenul-limită de 31 august. Din bugetul actualizat de 20,1 miliarde de euro, aproximativ 7,57 miliarde de euro mai pot fi încasate, în timp ce aproximativ 4.500 de investiții nu sunt încă recepționate.
Peste 15.000 de proiecte sunt active la nivel național, iar în această ultimă etapă principala problemă nu mai este lansarea unor noi investiții, ci finalizarea celor existente și închiderea tuturor procedurilor necesare pentru decontarea banilor europeni, potrivit News.ro.
Datele provin dintr-un bilanț realizat de Monitor PNRR, platformă a departamentului de politici publice al USR, coordonată de fostul ministru Cristian Ghinea. În paralel cu proiectele care trebuie închise în teren, Guvernul și Parlamentul trebuie să finalizeze reformele restante de care depind plățile europene.
România a încasat până acum aproximativ 13 miliarde de euro din PNRR, dintr-un buget actualizat la 20,1 miliarde de euro. Suma rămasă teoretic de atras este de aproximativ 7,57 miliarde de euro.
Pentru cele aproximativ 4.500 de investiții care nu sunt încă recepționate, simpla finalizare fizică a lucrărilor nu este suficientă. Până la termenul-limită trebuie parcurs și circuitul administrativ, care presupune întocmirea procesului-verbal de recepție, înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentației finale în platforma electronică.
Printre proiectele aflate încă în derulare sunt investiții gestionate de Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății și autoritățile locale, inclusiv școli, cabinete medicale, dispensare, lucrări de eficientizare energetică și proiecte de infrastructură urbană.
PNRR a pierdut 9 miliarde de euro față de forma inițială
România ajunge la finalul PNRR după mai multe renegocieri cu Comisia Europeană. În iulie 2026, componenta de împrumuturi a fost redusă din nou, cu 1,3 miliarde de euro, iar bugetul total al Planului a ajuns la 20,1 miliarde de euro.
Față de forma inițială din 2021, bugetul este cu aproximativ 9 miliarde de euro mai mic. Componenta de împrumuturi a coborât de la 14,9 miliarde de euro la 6,6 miliarde de euro.
În urma renegocierii au fost eliminate definitiv și șase obiective, trei jaloane și trei ținte. Este vorba despre jalonul M237, privind sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăților, M511, referitor la concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, și M533, privind secția de pediatrie și neonatologie a Spitalului Județean Constanța.
Au fost eliminate și ținta T138, privind 200 MW de capacități fotovoltaice, T271, referitoare la adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici, și T372, privind 24 de cabinete de planificare familială.
România a depus pe 14 august și Cererea de Plată nr. 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, care acoperă 75 de ținte și jaloane – 21 de reforme și 54 de investiții. Cererea include 1,65 miliarde de euro sub formă de granturi și 433 de milioane de euro împrumuturi. După procesarea acesteia, absorbția pe componenta de granturi ar urma să ajungă la aproximativ 78%, respectiv 10,58 miliarde de euro.
Unul dintre punctele importante ale negocierilor cu Bruxelles-ul a fost jalonul 119a, referitor la eliminarea a 710 MW de capacități pe cărbune. Un amendament parlamentar care condiționa închiderea grupurilor energetice de punerea în funcțiune a unor capacități similare a fost considerat de Comisia Europeană un risc de „reversibilitate”, iar penalitatea stabilită inițial era de 770 de milioane de euro.
Guvernul a invocat necesitatea menținerii securității alimentării cu energie în timpul iernii și faptul că 25% din jalon fusese deja realizat, prin existența a 3.000 MW de capacități regenerabile. În urma negocierilor, coeficientul de penalizare a fost redus de zece ori, de la 5 la 0,5.
Pentru proiectele care sunt aproape finalizate, Legea nr. 141/2026 a introdus mecanismul recepției parțiale excepționale. Acesta permite recepționarea părții esențiale a unei investiții dacă lucrările auxiliare rămase reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului.
Lucrările rămase trebuie finalizate în maximum 120 de zile. Nu pot fi însă încadrate în această categorie intervențiile care afectează rezistența, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficiența energetică.
Ce proiecte trebuie să treacă linia de sosire
Lista investițiilor aflate pe ultima sută de metri acoperă mai multe domenii. În infrastructura feroviară sunt incluse lucrări de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri, precum și proiecte de modernizare pe ruta Arad-Timișoara-Caransebeș și pe tronsonul Cluj-Episcopia Bihor, în valoare de 718,01 milioane de euro.
Pe componenta de material rulant sunt prevăzute 36 de locomotive electrice modernizate și 64 de vagoane reabilitate. În infrastructura rutieră sunt vizate inclusiv sectoarele Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani ale Autostrăzii A7, cu o lungime totală de 95,9 kilometri.
În sănătate, lista cuprinde Spitalul „Agrippa Ionescu” din Balotești, Spitalul Județean de Urgență Bistrița și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, precum și două pavilioane noi de politraumă la Craiova și Sibiu.
Mai sunt prevăzute 200 de ambulanțe noi de tip C și investiții în terapia intensivă neonatală și paturi pentru pacienții critici, care vizează 25 de unități și 65 de paturi.
În educație sunt incluse 110 creșe construite și complet dotate, dintre care 80 finanțate prin granturi și 30 prin împrumuturi.
Pe componenta de energie, obiectivul este reprezentat de 950 MW de noi capacități eoliene și solare racordate la rețea. În sectorul de apă sunt prevăzuți 288 de kilometri de rețele de distribuție și 975 de kilometri de rețele de canalizare, iar componenta de mediu vizează 18.000 de hectare de suprafețe noi împădurite și 130.000 de metri pătrați de păduri urbane.
România riscă să piardă miliarde dacă reformele și proiectele nu sunt finalizate
Monitor PNRR prezintă trei scenarii pentru finalul programului, în funcție de numărul proiectelor recepționate și de reformele pe care România reușește să le încheie.
În scenariul optimist, reformele legislative sunt adoptate rapid, proiectele sunt finalizate, iar pierderile rămân de ordinul zecilor de milioane de euro, în principal din cauza unor dotări sau investiții locale de dimensiuni reduse care nu sunt închise la timp.
În scenariul moderat, România ar putea pierde între 1 și 2 miliarde de euro. Acesta presupune ratarea unei reforme politice importante, precum Legea salarizării unitare, concomitent cu nefinalizarea unor proiecte de infrastructură.
Cel mai sever scenariu presupune ratarea a două sau mai multe reforme-cheie și nefinalizarea unor investiții majore. În această situație, pierderile ar putea depăși 2,5 miliarde de euro, iar printre proiectele afectate s-ar putea număra investiții importante în spitale și școli.
Astfel, suma pe care România o va încasa efectiv din cele 7,57 miliarde de euro rămase depinde de ceea ce autoritățile reușesc să finalizeze în ultimele două săptămâni ale PNRR, atât pe șantiere, cât și în Parlament.
Editor : A.D.