Postul Crăciunului 2026 reprezintă una dintre cele mai importante perioade de pregătire spirituală pentru credincioșii ortodocși. Timp de 40 de zile, aceștia sunt îndemnați să pună accent pe rugăciune, iertare, fapte bune și înfrânare, pregătindu-și sufletul pentru una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății: Nașterea Domnului Iisus Hristos, prăznuită în fiecare an pe 25 decembrie.
În 2026, Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie, iar această perioadă este însoțită de tradiții și rânduieli bisericești pe care credincioșii le respectă an de an.
Postul Crăciunului 2026: Zile cu dezlegare la pește
În timpul Postului Crăciunului, credincioșii nu consumă carne, ouă, lapte și produse lactate, nici preparate care conțin aceste ingrediente. Peștele este permis doar în zilele cu dezlegare, fără ca această excepție să se extindă asupra celorlalte alimente excluse.
Calendarul bisericesc prevede 14 zile cu dezlegare la pește în 2026, potrivit informațiilor publicate de Basilica. Prima este 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, cunoscută și sub numele de Vovidenia.
Urmează două zile consecutive în care consumul este îngăduit: 22 noiembrie, când sunt pomeniți Sfinții Apostoli Filimon, Arhip, Onisim și Apfia, și 23 noiembrie, când este cinstit Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii.
O nouă perioadă cu dezlegare începe pe 28 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop. Pe 29 noiembrie sunt pomeniți Sfinții Mucenici Paramon și Filumen, iar pe 30 noiembrie sunt sărbătoriți Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, și Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei.
În decembrie, prima dezlegare este pe 1, când este cinstită Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna. Peștele poate fi consumat și pe 3 decembrie, la pomenirea Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani, precum și pe 5 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Cuvios Sava cel Sfințit.
Calendarul prevede aceeași permisiune pe 6 decembrie, când este prăznuit Sfântul Ierarh Nicolae, și pe 7 decembrie, de sărbătoarea Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș. Următoarele date sunt 12 decembrie, la pomenirea Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, și 13 decembrie, când este cinstit Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei.
Ultima zi cu dezlegare la pește este 19 decembrie, când este pomenită Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești. Din 20 decembrie și până în Ajunul Crăciunului inclusiv, consumul acestui aliment nu mai este permis.
Rânduiala bisericească stabilește separat zilele în care sunt îngăduite vinul și untdelemnul. Dezlegarea la acestea nu presupune automat și permisiunea de a consuma pește, mențiunile fiind distincte în calendarul ortodox.
Ce nu este bine să faci în cele 40 de zile de post
„Pe lângă restricțiile alimentare, rânduielile bisericești pun accent și pe evitarea comportamentelor care afectează viața spirituală. În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați să se ferească de egoism, mânie, invidie, certuri, răutate și nepăsare față de cei din jur.
De asemenea, sunt încurajați să renunțe la excese și la activitățile care le distrag atenția de la rugăciune și reflecție, inclusiv la timpul petrecut în mod excesiv pe telefon, tabletă sau în fața televizorului.
În schimb, cele 40 de zile ar trebui dedicate rugăciunii, participării la slujbele religioase, spovedaniei și apropierii de Sfânta Împărtășanie. La fel de importante sunt gesturile de bunătate, precum ajutorarea persoanelor aflate în dificultate, vizitarea bolnavilor și sprijinirea copiilor nevoiași.
Așadar, adevărata pregătire pentru Nașterea Domnului presupune nu doar renunțarea la anumite alimente, ci și îndepărtarea gândurilor și faptelor rele, cultivarea iertării și manifestarea iubirii față de aproapele.”, a explicat preotul Dan Damaschin pentru Digi24.ro
Istoria Postului Nașterii Domnului
Postul Nașterii Domnului are o istorie îndelungată în tradiția creștină, primele mărturii despre respectarea acestei perioade de înfrânare fiind consemnate încă din secolele IV-V. De-a lungul timpului, rânduielile nu au fost însă aceleași în toate comunitățile creștine. În unele locuri, credincioșii posteau doar câteva zile, în timp ce în alte regiuni perioada se întindea pe mai multe săptămâni.
O schimbare importantă a avut loc în anul 1166, când Sinodul local de la Constantinopol, desfășurat sub conducerea patriarhului Luca Chrysoverghi, a stabilit ca Postul Nașterii Domnului să dureze 40 de zile. Această hotărâre a contribuit la uniformizarea practicii în bisericile ortodoxe, perioada de post fiind fixată între 15 noiembrie și 24 decembrie.
Din punct de vedere spiritual, cele 40 de zile reprezintă un timp de pregătire pentru sărbătoarea Nașterii Mântuitorului. Postul amintește de așteptarea și nădejdea celor drepți din Vechiul Testament, care au trăit cu speranța venirii lui Mesia.
Editor : M.C.