O mortalitate fără precedent în rândul balenelor australe îi îngrijorează pe cercetătorii din Argentina, după ce numărul exemplarelor tinere găsite moarte pe coastele Peninsulei Valdés a depășit recordul înregistrat în 2012. Analizele de laborator au identificat o bacterie patogenă care ar putea fi implicată în decese, însă specialiștii încearcă să stabilească de ce infecția s-a răspândit atât de puternic în acest an, relatează Live Science.
Bacteria fusese identificată pentru prima dată la puii de balenă australă în 2013, însă specialiștii nu știu ce s-a schimbat în 2026 și de ce infecția ar fi putut provoca un episod de mortalitate de asemenea amploare.
Carla Fiorito, cercetătoare la Centrul pentru Studiul Sistemelor Marine (CESIMAR), explică faptul că relația dintre organismele vii și agenții patogeni este într-o permanentă schimbare. În opinia sa, amploarea fenomenului sugerează o modificare a echilibrului dintre bacterie, animalele infectate și mediul înconjurător.
Un număr record de pui morți
Primele cadavre au fost descoperite în luna iunie pe plajele Peninsulei Valdés, situată în provincia Chubut, pe coasta nordică a Patagoniei. Descoperirile au coincis cu începutul sezonului de reproducere, care se încheie în decembrie.
În mod obișnuit, mortalitatea puilor poate ajunge la 20-30% dintr-o generație, din cauze diverse, inclusiv infecții. Pierderile înregistrate în acest an sunt însă neobișnuit de mari.
În septembrie, cercetătorii de la Laboratorul pentru Mamifere Marine din cadrul CESIMAR au identificat 409 pui într-un total de 1.375 de balene australe observate. În condițiile în care au fost deja înregistrate peste 300 de decese, amploarea fenomenului provoacă îngrijorare.
Bilanțul final urmează să fie publicat în decembrie de Programul de Monitorizare a Sănătății Balenelor Australe.
Din cauza numărului neobișnuit de mare de decese, cercetătorii au decis să analizeze probele mai devreme decât în anii precedenți.
Víctor Fratto, directorul Programului de Salvare a Faunei Sălbatice Native și colaborator al programului de monitorizare, a explicat că rezultatele indică o infecție bacteriană numită erizipel.
Bacteria identificată poate provoca infecții mortale
Erizipelul este o infecție bacteriană care afectează pielea, dar care, în formele grave, se poate răspândi prin sânge, provocând infecții sistemice, afectarea organelor vitale și chiar moartea.
La animale, boala poate determina apariția unor leziuni cutanate caracteristice, de formă romboidală sau dreptunghiulară, asociate modificărilor vaselor de sânge.
Bacteria Erysipelothrix rhusiopathiae nu afectează exclusiv balenele. Aceasta se găsește în mediile marine și la numeroase specii, inclusiv pești, crustacee și păsări. Porcii reprezintă unul dintre rezervoarele sale naturale.
Cercetătorii subliniază că simpla prezență a bacteriei nu înseamnă neapărat că un animal este bolnav.
Există încă numeroase necunoscute privind tulpinile bacteriene prezente la balene, frecvența lor la exemplarele sănătoase și răspândirea în mediul înconjurător.
Puii sunt deosebit de vulnerabili deoarece sistemul lor imunitar nu este complet dezvoltat. În plus, petrec mai mult timp la suprafața apei decât adulții, fiind astfel mai expuși atacurilor pescărușilor.
Pescărușii ar putea contribui la răspândirea infecției
Una dintre principalele ipoteze investigate de specialiști este că pescărușii ar putea transmite bacteria între balene.
Potrivit lui Víctor Fratto, păsările ciugulesc pielea de pe spatele balenelor, provocând răni prin care bacteria poate pătrunde în organism.
Agentul patogen ar putea exista deja pe pielea animalelor sau ar putea fi transportat pe ciocul păsărilor care au atacat anterior balene infectate.
Atacurile pescărușilor dominicani (Larus dominicanus) asupra balenelor australe au fost observate pentru prima dată în Peninsula Valdés în anii 1970.
Biologul marin Ricardo Bastida, profesor emerit la Universitatea Națională din Mar del Plata, afirmă că acest comportament a devenit tot mai frecvent de-a lungul deceniilor.
Creșterea populațiilor de pescăruși și apariția unor noi colonii au fost favorizate de disponibilitatea hranei provenite din activitățile de pescuit și din capturile aruncate.
Totuși, atacurile păsărilor nu explică singure mortalitatea excepțională din 2026, deoarece fenomenul există de zeci de ani.
Cercetătorii intenționează să preleveze probe de la pescăruși pentru a verifica prezența bacteriei și pentru a identifica eventuale măsuri de gestionare a problemei.
Biologul marin Diego Rodríguez consideră că investigațiile trebuie extinse și asupra altor specii din ecosistem, pentru a înțelege modul în care bacteria circulă între animale.
Ce s-a schimbat în 2026
Principala întrebare a oamenilor de știință este de ce o bacterie prezentă deja în ecosistem a provocat acum un număr atât de mare de decese.
Cercetătorii iau în calcul posibilitatea ca mai mulți factori să fi acționat simultan.
Modificările temperaturii apei, ale salinității, acidității sau precipitațiilor ar putea influența condițiile în care se dezvoltă infecția.
O altă ipoteză privește disponibilitatea hranei, care poate afecta starea de sănătate a femelelor și rezistența puilor.
Specialiștii analizează și posibilitatea ca bacteria să fi suferit modificări, inclusiv prin apariția unei tulpini mai virulente sau prin răspândirea unui alt serotip.
Fenomenul climatic El Niño ar putea avea, de asemenea, un rol, prin influențarea condițiilor oceanografice și a resurselor de hrană. Totuși, cercetătorii precizează că nu există suficiente dovezi pentru a stabili o legătură directă.
Ce consecințe ar putea avea mortalitatea record
Deocamdată, specialiștii nu pot determina impactul pe termen lung asupra populației de balene australe.
Diego Rodríguez avertizează că pierderea unei proporții atât de mari de pui într-un singur sezon ar putea avea consecințe demografice, deoarece generația afectată va fi slab reprezentată în populația adultă din anii următori.
Mariano Coscarella, cercetător la CESIMAR, adoptă însă o poziție mai prudentă. Balenele australe sunt animale foarte longevive, iar puii reprezintă doar o parte din populația totală.
Prin urmare, un singur sezon cu mortalitate excepțională nu înseamnă neapărat că populația speciei va intra în declin. Repetarea unor asemenea episoade în mai mulți ani consecutivi ar reprezenta însă un motiv serios de îngrijorare.
Fenomenul ridică și probleme de sănătate publică.
Carla Fiorito avertizează că bacteria poate infecta oamenii, de regulă prin răni ale pielii. Cadavrele balenelor ar putea reprezenta un risc pentru persoanele care intră în contact cu ele, iar expunerea la apa mării din zona afectată ar putea constitui, de asemenea, o posibilă cale de infectare.
Editor : Ș.A.