Cu arhitectura sa de basm, castelul construit în stil suedez, parcul peisagistic în stil englezesc și zidurile medievale ale orașului, ai putea fi iertat dacă ai crede că te afli într-o țară nordică. De fapt, este vorba de Vîborg, un oraș mic situat la nord-vest de Sankt Petersburg, al cărui patrimoniu suedez și finlandez atrage de multă vreme vizitatori dornici să descopere cum se trăiește dincolo de graniță, relatează The Moscow Times.
În prezent, pe măsură ce restricțiile privind vizele și intrarea pe teritoriu, impuse în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, îngreunează deplasarea rușilor în Europa, Vîborg se bucură de un adevărat boom turistic.
Potrivit autorităților locale, numărul anual de vizitatori a crescut de la 1,3 milioane în 2022 la 1,9 milioane în 2025, iar estimările indică faptul că acesta va ajunge la 2,1 milioane în 2026.
Rezervările la hoteluri pentru sărbătorile de iarnă au crescut cu 22% față de anul trecut, a anunțat Uniunea Rusă a Industriei Turismului. Turniruri, târguri și delicatese în stil medieval le oferă vizitatorilor atmosfera unui Crăciun european fără a părăsi Rusia.
Însă amintirile războiului din Ucraina nu sunt niciodată departe, iar tensiunile dintre Rusia și Finlanda, stat membru al NATO — a cărei graniță se află la doar 30 de kilometri distanță — planează asupra vieții din acest oraș, altfel pitoresc.
La doar câteva străzi distanță de gară, un panou publicitar pentru recrutare militară întâmpină vizitatorii cu imagini ale soldaților sovietici din cel de-al Doilea Război Mondial, alături de trupele ruse care luptă în Ucraina.
În luna martie, Vîborg a fost ținta unui atac cu drone ucrainene pentru prima dată. Se pare că, în urma atacului, au fost avariate acoperișul unei clădiri istorice din perioada finlandeză și un spărgător de gheață de patrulare aflat în construcție pentru Paza de Coastă a Serviciului Federal de Securitate (FSB).
„În ultima vreme, internetul mobil se întrerupe uneori în timpul atacurilor [cu drone]. Dar, în rest, lucrurile decurg destul de normal”, a spus o tânără care lucrează ca barista la cafeneaua Penka.
De-a lungul secolelor, Vîborg a schimbat stăpânii de mai multe ori. Fondat de cruciații suedezi în 1293 ca fortăreață în Golful Finlandei, orașul a fost cucerit de trupele lui Petru cel Mare în 1710, în timpul Războiului Mare al Nordului.
În 1812, a devenit parte a Marelui Ducat al Finlandei, un teritoriu autonom din cadrul Imperiului Rus. Când Finlanda și-a declarat independența în 1917, Vîborg, cunoscut în finlandeză sub numele de Viipuri, a rămas în interiorul granițelor sale și a devenit al doilea oraș ca mărime al țării, după Helsinki.
Finlanda a cedat Vîborg Uniunii Sovietice în 1940, după Războiul de Iarnă, care a început cu o invazie sovietică în anul precedent. Trupele finlandeze au recucerit orașul în 1941, pe când Finlanda lupta alături de Germania nazistă împotriva Uniunii Sovietice, dar forțele sovietice au capturat din nou orașul în 1944. Populația finlandeză a fost evacuată și forțată să-și părăsească definitiv locuințele.
Această strămutare seamănă cu scenele din estul Ucrainei de astăzi, unde forțele ruse aflate în avans au alungat zeci de mii de oameni din casele lor. Invazia sovietică a Finlandei este adesea minimizată în narațiunea istorică oficială a Rusiei.
„Când Finlanda… ne-a predat acest oraș”, a spus un ghid care conducea un grup de elevi, făcând o pauză în timp ce căuta cuvântul potrivit, „au luat multe artefacte prețioase din muzee. Nu a mai rămas absolut nimic aici”.
„Era o lume cu totul altfel”
Pe străzile orașului Vîborg se mai pot găsi încă urme ale trecutului său finlandez. Pe zidul de cărămidă al unei vechi fabrici se mai vede încă un afiș decolorat al companiei finlandeze Uuttaus Oy.
Biblioteca orașului, proiectată de arhitectul finlandez Alvar Aalto și considerată un simbol al funcționalismului nordic din anii 1930, a fost restaurată de specialiști ruși și finlandezi în cadrul unui proiect comun finalizat în 2013. Secțiunea dedicată istoriei locale a bibliotecii conține numeroase cărți publicate în colaborare de autorii ruși și finlandezi.
Mormintele soldaților finlandezi se află într-un cimitir vechi, în timp ce unele magazine încă mai vând produse finlandeze aduse în Rusia, în ciuda sancțiunilor.
Încă acum câțiva ani, nu era deloc neobișnuit să auzi oameni vorbind finlandeză pe străzile înguste din Vîborg. Croazierele turistice din Lappeenranta, Finlanda, către Vîborg erau foarte populare, deoarece finlandezii cu rădăcini în Vîborg veneau să viziteze locul de origine al strămoșilor lor. De asemenea, mulți finlandezi treceau granița cu mașina pentru a cumpăra benzină mai ieftină decât cea disponibilă acasă.
„Obișnuiam să mergem în Finlanda să cumpărăm pește și alte produse, în cadrul unor excursii de o zi cu autobuzul din Sankt Petersburg”, a spus Anna, în vârstă de 26 de ani, care a cerut ca numele ei de familie să nu fie dezvăluit din motive de siguranță. „Nu era greu să obții o viză înainte de 2022. Finlandezii ne primeau cu căldură”. „Era o lume cu totul altfel, mai deschisă și mai prietenoasă”, a spus ea.
Maria, în vârstă de 23 de ani, a deplâns, la rândul ei, pierderea acestor legături transfrontaliere. „În Lappeenranta, chiar peste graniță, sunt multe familii finlandezo-ruse. Și în Vîborg se vedeau odată foarte multe mașini cu numere de înmatriculare finlandeze”, a spus ea, fără a-și dezvălui numele de familie.
Părinții Mariei au cumpărat un teren lângă Vîborg cu puțin timp înainte de invazia pe scară largă.
„Tata credea că va pleca în Finlanda să-i cumpere mamei niște cornuri. Apoi a izbucnit războiul”, a spus ea.
În prezent, majoritatea turiștilor din Vîborg sunt ruși. Turiștii chinezi care vin în excursii de o zi din Sankt Petersburg reprezintă cea mai mare parte a străinilor care vizitează orașul. Cu toate acestea, unele dintre legăturile orașului cu Finlanda se păstrează și astăzi. Anna a spus că încă se pot găsi în Vîborg obiecte din sticlă, ceramică și alte antichități finlandeze.
În această vară, a întâlnit și un finlandez care venise în vizită pentru a-și descoperi rădăcinile familiei.
„Și-a cumpărat o bere, a așteptat autobuzul și a plecat în căutarea casei părintești”, a spus ea. „A fost un gest foarte drăguț”.
Aceste tipuri de interacțiuni au devenit din ce în ce mai rare, întrucât închiderea frontierelor și deteriorarea relațiilor au întrerupt multe legături dintre cele două țări.
„Relațiile se vor îmbunătăți”
Invazia pe scară largă a Ucrainei a determinat Finlanda să adere la NATO în 2023, iar Helsinki a închis ulterior granițele terestre cu Rusia, ca urmare a unui val de migranți pe care țara nordică l-a atribuit Moscovei.
Restricțiile impuse turiștilor ruși au limitat și mai mult călătoriile între cele două țări. De atunci, tensiunile dintre cele două țări nu au făcut decât să se intensifice.
Patru drone ucrainene care aveau ca țintă Rusia au deviat de la traiectorie și s-au prăbușit în Finlanda în lunile martie și aprilie. Iar în luna mai, o alertă privind o dronă a determinat suspendarea temporară a zborurilor la Aeroportul din Helsinki.
În acea lună, peste 5.000 de militari din șapte țări membre ale NATO au participat la exercițiul „Northern Star” din regiunea Kainuu a Finlandei, în timp ce Finlanda a organizat propriile exerciții militare, denumite „Karelian Sword”.
În septembrie, Finlanda a anunțat că a finalizat construirea unui gard de 200 de kilometri de-a lungul unor porțiuni ale frontierei sale cu Rusia. O altă alertă de securitate a avut loc luna aceasta, când autoritățile finlandeze au dezvăluit că s-au înregistrat presupuse intruziuni la domiciliile mai multor membri ai parlamentului.
Deși incidentele au dat naștere la speculații cu privire la o posibilă intimidare din partea Rusiei a politicienilor finlandezi care susțin ajutorul militar acordat Ucrainei, autoritățile nu au identificat public persoanele responsabile și nici nu au stabilit un motiv.
În ciuda distanțării, Anna a spus că speră ca, în cele din urmă, granița să redevină un loc de schimburi.
„Cred că, mai devreme sau mai târziu, relațiile se vor îmbunătăți și vom începe din nou să călătorim în Finlanda”, a spus ea.
Pentru Maria, ruptura se simte prin lipsa vizitelor obișnuite ale familiei.
„Am cumpărat alimente și electrocasnice de acolo. Totul era de bună calitate. Mama are și o prietenă acolo, care este căsătorită cu un finlandez. Dar, de când a început războiul, nu am mai putut să mergem”, a spus ea.
„Oare voi mai putea să mă duc vreodată acolo? Asta depinde de o singură persoană al cărei nume începe cu litera «P»”, a spus ea.
Citește și:
Rusia apelează la ruta arctică din cel de-al Doilea Război Mondial pentru a-şi exporta cerealele
Cum o privire curioasă către Rusia i-a costat pe doi turiști belgieni nu mai puțin de 230 de euro
Editor : A.M.G.