Când destui ruși vor simți că luptele nesfârșite din Ucraina sunt inutile și că urmările războiului se răsfrâng asupra lor, președintele țării lor, Vladimir Putin, va fi forțat să facă ceva spectaculos ca să depășească acest impas. Unul dintre cele mai surprinzătoare avertismente vine chiar din partea unui oligarh ale cărui fabrici au susținut economia de război a Rusiei. Andrei Melnicenko, „regele îngrășămintelor” și cel mai mare industriaș al Rusiei, a trimis un semnal de alarmă Kremlinului, dar și țărilor occidentale, pentru că el și ceilalți magnați ruși nu își mai permit să ignore decăderea unei țări care se afundă tot mai mult în tiranie, relatează The Economist.
Melnicenko nu este sub nicio formă un membru al opoziției anti-Putin. La fel ca majoritatea oligarhilor din Rusia, el a respectat regulile impuse de Putin: poți să faci bani, dar nu te implica în politică.
Avertismentul lui Melnicenko este unul neobișnuit: este prima dată când un oligarh care trăiește în Rusia critică atât de clar și detaliat deciziile Kremlinului.
Melnicenko nu este un susținător al democrației sau a respectării drepturilor omului, ci un pragmatist care își dorește ca afacerile lui să prospere. De aceea, avertismentul său ar putea avea un efect încă și mai puternic într-o țară unde războaiele pierdute în trecut, precum cel contra Japoniei din 1905, au dus la campanii inițiate de industriași în vederea producerii unor schimbări politice.
Discursul lui Melnicenko merge dincolo de război și scoate în evidență viitorul sumbru înspre care se îndreaptă Rusia și țările vecine. El avertizează Occidentul să nu împingă Rusia în direcția transformării sale într-o dictatură brutală, un vasal periculos al Chinei sau o țară căzută în anarhie.
Cu toate că Melnicenko se ferește să spună că Putin ar trebui înlăturat de la putere, schimbarea pe care și-o dorește el ar însemna sfârșitul sistemului în care aceeași persoană ajunge să conducă țara zeci de ani.
Melnicenko se teme de posibilitatea ca Putin să folosească arme nucleare tactice
Intervenția lui Melnicenko vine într-un moment în care războiul a început să se simtă tot mai mult în Rusia și în teritoriile ocupate de ruși. După atacurile ucrainene asupra industriei energetice a Rusiei, oamenii au început să stea la cozi imense ca să ia combustibil, ceea ce a dus uneori la incidente violente.
Anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014 i-a crescut popularitatea lui Putin pe plan intern. Acum, însă, peninsula devine tot mai izolată, recrutarea forțată în armată alimentează furia populației, iar criticile influencerilor în legătură cu războiul din Ucraina ajung virale pe rețelele sociale.
Toate aceste evenimente contrazic promisiunile repetate ale lui Putin despre evoluția pozitivă a „operațiunii militare speciale” din Ucraina și despre obținerea unei victorii rapide pe câmpul de luptă.
Cu toate că economia rusă nu este încă în pragul colapsului și revolta poporului nu este iminentă, rușii simt din ce în ce mai mult că țara lor se află pe un drum fără ieșire.
Cea mai mare teamă a lui Melnicenko este că Putin s-ar putea decide să folosească arme nucleare tactice în încercarea de a-i teroriza pe susținătorii europeni ai Ucrainei.
Intensificarea conflictului nu ar duce la o pace durabilă între Rusia, Ucraina și Europa, potrivit oligarhului rus.
Cele trei scenarii de coșmar pentru Rusia
Melnicenko a descris câteva scenarii pe termen lung prin care ar putea trece Rusia și care ar fi un pericol atât pentru țara sa, cât și pentru restul lumii.
Cel mai alarmant scenariu e cel în care Rusia se prăbușește în anarhie, iar liderii diverselor miliții din interiorul țării încep să se lupte între ei pentru controlul asupra resurselor și armelor nucleare. Acesta era scenariul de care se temea și administrația Biden atunci când a decis să încerce să evite umilirea totală a Rusiei în Ucraina.
O altă situație ar fi cea în care Rusia ar ajunge un vasal al unei țări străine, în special China, care ar putea profita de pe urma resurselor sale naturale și ar putea folosi teritoriul țării ca o zonă-tampon împotriva Statelor Unite.
După războiul de uzură contra Ucrainei, Rusia ar putea deveni o țară extrem de săracă de la marginea Europei, dependentă de puținii parteneri comerciali ai săi.
Ambele cazuri ar genera resentimente și furie în rândul populației, alimentând un naționalism violent care ar putea declanșa, la un moment dat, un conflict de mare amploare.
În ultimul scenariu menționat de Melnicenko, Rusia va continua să se autoizoleze, urmând calea Coreei de Nord și devenind o fortăreață închisă aflată sub asediu, lipsită de capital și mereu în recesiune economică. La fel ca țara lui Kim Jong Un, Rusia ar fi într-o stare permanentă de război cu restul lumii.
Putin ar putea ajunge în aceeași situație în care a fost și ultimul împărat al Rusiei
Melnicenko a rămas enigmatic în privința felului în care Rusia ar putea evita aceste scenarii. În schimb, el a făcut apel la țările occidentale să reziste tentației de a intensifica războiul la maximum.
Oligarhul rus a spus că Occidentul și Rusia trebuie să găsească o cale să trăiască în pace, cerând ca Rusiei să îi fie redată „suveranitatea” – un gen de imunitate care seamănă cu cererea Chinei privind neamestecul în treburile interne ale altor țări.
Cât despre reforme, Melnicenko nu a oferit prea multe detalii. Țara trebuie să fie previzibilă pe plan extern și trebuie să câștige de partea ei poporul fără să apeleze la măsuri coercitive. El ar vrea ca Putin să renunțe la stilul autocratic de conducere și să permită transferul de putere, dar a evitat să vorbească despre democrație.
Propunerile lui Melnicenko nu vor fi pe placul înalților oficiali din serviciile de securitate ale Rusiei – „siloviki” – care au condus țara după ce Putin i-a alungat din politică pe oligarhii ex-sovietici, în urmă cu mai bine de două decenii.
Dacă Rusia va deveni o țară mai normală, ei vor fi principalii pierzători. Poate că tehnocrații și mogulii care sunt îngrijorați de soarta țării lor se vor alătura cauzei lui Melnicenko. Putin s-ar putea să le refuze cerințele, dar se va găsi într-o situație dificilă.
Niciuna dintre cele trei variante – continuarea războiului în același ritm, intensificarea conflictului și reforma – nu este lipsită de riscuri.
Reforma, însă, are un precedent. În 1905, Rusia a pierdut un război de 19 luni contra Japoniei. Industriașii și tehnocrații au dat vina pe țarul Nicolae al II-lea, criticând stilul său dictatorial care nu îi permitea Rusiei să țină pasul cu restul Europei.
După Prima Revoluție Rusă, ei l-au forțat pe țar să accepte „Proclamația din octombrie”, prin care se promitea acordarea de libertăți civile poporului rus și înființarea unei adunări legislative.
Până la mijlocul anului 1907, țarul a reprimat reformele, iar un deceniu mai târziu, el a fost înlăturat de la putere. Aceste evenimente sunt o dovadă în plus că Rusia are nevoie de reforme durabile.
Editor : Raul Nețoiu