Vasele civile din Marea Britanie ar putea fi echipate cu noi senzori experimentali care pot detecta submarinele rusești ce se apropie de Canalul Mânecii. Considerate primele de acest gen, cablurile cu fibră optică dotate cu receptoare acustice subacvatice sunt folosite deja de armata olandeză și au început să fie testate și de marina britanică, potrivit The Telegraph.
Armata Olandei a spus că OptiArray este mai performant decât sistemele tradiționale și poate detecta ținte aflate la peste 100 de kilometri depărtare.
Noul sistem folosește o bobină mare de cablu care se derulează în urma vasului ca să detecteze sunetele specifice produse de submarine și alte nave de război aflate în larg.
În mod normal, o astfel de tehnologie era disponibilă doar navelor vânătoare de submarine, precum fregatele britanice Type 23.
Paul Heiden, directorul executiv al Optics11, a explicat că sistemul încape într-un container potabil de 3 metri lungime. Acesta poate fi montat pe orice fel de navă militară, ceea ce îi oferă o capacitate „de neegalat” de a vâna submarine.
Sistemul poate fi montat și pe navele civile de transport pentru a îmbunătăți capacitatea de apărare a Marii Britanii, în condițiile în care oficialii britanici se tem că ar putea izbucni un război cu Rusia până în 2030.
„Imaginați-vă că echipezi fiecare vas civil cu un sistem de senzori remorcat”, a spus fostul pușcaș marin olandez. „Nu va folosi energie și nu va costa nimic… Este un sistem de război anti-submarin într-o cutie.”
Poarta spre Europa și Oceanul Atlantic pentru submarinele Rusiei
Noul sistem are și avantajul că nu emite niciun semnal care ar putea fi detectat de inamic, întrucât folosește cabluri cu fibră optică, în locul componentelor electronice ale sistemelor mai vechi.
Mai mult, sistemul poate fi folosit și pentru a proteja cablurile submarine critice, care sunt desfășurate pe fundul mărilor și oceanelor.
Una dintre zonele cheie unde Marea Britanie are nevoie de capacități mai eficiente de detectare a navelor inamice este zona vastă dintre Norvegia și Groenlanda – poarta spre Europa și Oceanul Atlantic pentru submarinele din Flota de nord a Rusiei.
Marea Britanie avea la dispoziție 50 de fregate și distrugătoare, precum și 30 de submarine, în ultima parte a Războiului Rece. Astăzi, marina britanică mai are doar șase distrugătoare, cinci fregate și zece submarine (șase din clasa Astute și patru din clasa Vanguard, care pot lansa arme nucleare).
În același timp, navele militare rusești traversează tot mai des Canalul Mânecii ca să protejeze petrolierele sancționate din flota fantomă a lui Vladimir Putin, care transportă petrol ilegal în toată lumea.
Un nou submarin nuclear și arma „apocalipsei”
Kremlinul a lansat de curând cea mai nouă armă subacvatică din arsenalul său: primul submarin nuclear din clasa Habarovsk a început testele în Marea Albă din nordul Rusiei.
Submarinul este proiectat pentru a fi echipat cu una dintre cele mai performante arme de distrugere în masă ale Rusiei: torpila nucleară autonomă Poseidon.
Această armă a „apocalipsei” are rolul de a devasta orașele de coastă cu „valuri tsunami radioactive”. Este dotată cu un reactor nuclear, ceea ce înseamnă că are o rază de acțiune nelimitată, putând fi folosită contra oricărui oraș de coastă din alianța NATO.
Focoasele nucleare ale armei Poseidon sunt de peste 100 de ori mai puternice decât bomba atomică folosită asupra orașului Hiroshima în 1945. Submarinul Habarovsk ar putea fi înarmat cu șase astfel de torpile Poseidon.
Rusia a fost acuzată și că a folosit submarine, nave spion și vase din flota fantomă ca să localizeze rețeaua de cabluri subacvatice cu fibră optică ale Marii Britanii, care susțin peste 99% din traficul internațional de date.
Sabotarea acestor sisteme ar putea provoca haos și ar afecta temporar economia Marii Britanii, ceea ce face ca noile sisteme de detectare a navelor inamice să fie cu atât mai importante pentru apărare.
Un purtător de cuvânt al ministerului olandez de apărare a descris tehnologia drept „potențial revoluționară în domeniul detectării subacvatice”.
Editor : Raul Nețoiu