Președintele american Donald Trump îi critică în repetate rânduri pe liderii străini, dar reacționează negativ atunci când aceștia îi răspund pe același ton. Volodimir Zelenski ar fi fost avertizat de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, în cadrul unei întâlniri la Oslo, că declarațiile sale recente l-au înfuriat pe liderul de la Casa Albă. Pentru Ucraina, confruntarea verbală cu Trump are însă consecințe care depășesc protocolul diplomatic, în condițiile în care Kievul depinde de sprijinul american în războiul cu Rusia, arată The New York Times.
Regulile relației cu președintele SUA par să fie clare: el își permite să-i critice dur pe ceilalți, însă aceștia riscă să suporte consecințe dacă ripostează.
Nimeni nu cunoaște mai bine această dinamică decât președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care s-a confruntat de mai multe ori cu astfel de situații diplomatice. Cu toate acestea, el a primit un avertisment explicit în cadrul unei întâlniri cu ușile închise, desfășurate săptămâna aceasta la Oslo, cu negociatorii lui Trump.
Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american, și Jared Kushner, ginerele acestuia, l-au mustrat marți pe Zelenski pentru declarațiile sale critice la adresa lui Trump. Potrivit unei persoane informate despre discuție, cei doi i-au transmis liderului ucrainean că reacțiile sale l-au înfuriat pe președintele american.
Zelenski a contestat unele dintre reproșuri pe parcursul discuției, în timp ce oficialii americani îi enumerau declarațiile care îi nemulțumiseră. „Nu am spus niciodată asta”, ar fi insistat liderul ucrainean la un moment dat, potrivit sursei citate, care a vorbit sub protecția anonimatului, deoarece discuția a fost privată.
Mesajul americanilor a fost însă înțeles. Când a vorbit ulterior cu jurnaliștii, Zelenski a adoptat un ton mai reținut, încercând să prezinte întâlnirea într-o lumină pozitivă și evitând să reia criticile recente la adresa lui Trump.
„Suntem recunoscători părții americane”, a declarat el, referindu-se la reluarea sprijinului serviciilor de informații americane. Zelenski a spus că discutase cu secretarul de stat Marco Rubio în drum spre Oslo, iar conversația generase „semnale pozitive din partea americană”. El a descris și discuțiile cu Witkoff și Kushner drept un „dialog foarte constructiv”.
„Dar”, a adăugat el, „a fost foarte constructiv între noi, deoarece toți ne dorim pacea: Ucraina, Europa, Statele Unite”.
Trump cere respect, dar rareori îl oferă
Această abordare diplomatică, în care criticile sunt acceptate într-un singur sens, i-a adus avantaje lui Trump. Atitudinea sa combativă îi face pe mulți lideri străini să ezite înainte de a i se opune, de teama unor repercusiuni politice sau economice, inclusiv a unor noi tarife vamale, în funcție de reacția președintelui american.
Trump cere respect, dar îl oferă rareori în aceeași măsură, cu excepția liderilor care îi îndeplinesc cererile sau pe care încearcă să-i atragă de partea sa. Printre aceștia se numără lideri autoritari precum președintele rus Vladimir Putin, președintele chinez Xi Jinping și liderul nord-coreean Kim Jong-un.
Contrastul dintre felul în care Trump se raportează la liderii autoritari și cel în care tratează liderii democrați a devenit și mai vizibil la o zi după întâlnirea de la Oslo, când Witkoff a ajuns la Sankt Petersburg pentru discuții privind pacea.
După ce a obținut eliberarea unui cetățean american reținut în Rusia, trimisul lui Trump l-a descris pe Putin drept „un filantrop”, deși liderul rus este vizat de un mandat internațional de arestare pentru crime de război.
Zelenski s-a numărat printre puținii lideri care l-au contestat public pe Trump în anumite momente. Acum, însă, trebuie să calculeze cu atenție cât de departe poate merge în confruntarea cu președintele american, în condițiile în care Ucraina depinde de sprijinul Statelor Unite pentru a rezista invaziei rusești.
Întâlnirea de la Oslo, o încercare de a repara relația
Discuțiile din capitala Norvegiei au avut ca scop aplanarea celei mai recente crize dintre Washington și Kiev. Witkoff a făcut o escală la Oslo înainte de a-și continua deplasarea spre Sankt Petersburg. Kushner, care era bolnav, nu l-a însoțit, dar a participat la conversație prin videoconferință.
Apropierea recentă a administrației Trump de Moscova a alimentat speculațiile potrivit cărora schimbarea de direcție ar putea avea legătură cu alegerile americane de la jumătatea mandatului prezidențial. Potrivit persoanei informate despre discuție, Witkoff și Kushner au insistat însă să nege orice legătură între negocierile cu Rusia și politica internă americană.
Zelenski a avut alături de el doi aliați europeni la întâlnire: gazda sa, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, aflat în vizită. Ambii au susținut ferm Ucraina și, asemenea majorității liderilor europeni, nu împărtășesc orientarea lui Trump față de Rusia. În același timp, încearcă să evite confruntările inutile cu președintele american.
„Mă bucur că am reușit să ne întâlnim astăzi pentru a clarifica câteva aspecte și pentru a conveni că ceea ce contează acum este să privim înainte”, a declarat Støre. „Nu avem nimic de câștigat dacă ne concentrăm asupra a ceea ce s-a spus ieri sau acum o săptămână. Acum trebuie să ne concentrăm cu adevărat asupra viitorului.”
Stubb și-a exprimat speranța că schimbul tensionat de replici cu Washingtonul se va încheia.
„Ziua de astăzi a fost un succes, iar mâine este o nouă zi și sperăm să nu mai facem pași înapoi”, a spus el.
Cei doi lideri europeni au organizat întâlnirea de la Oslo în speranța că vor putea repune pe făgașul normal negocierile de pace. Doi oficiali europeni au afirmat că o deplasare a lui Witkoff în Rusia pentru a se întâlni cu Putin, fără o întâlnire prealabilă cu Zelenski, ar fi creat o imagine extrem de nefavorabilă.
Discuțiile de la Oslo nu vor rezolva toate problemele fundamentale, au adăugat oficialii, însă Europa nu dispune de o alternativă reală la implicarea Statelor Unite în eforturile de pace.
Casa Albă nu a comentat imediat întâlnirea. Un oficial american apropiat de negocieri a descris discuția drept un schimb de opinii sincer, dar respectuos, care le-a permis participanților să „limpezească atmosfera” și să avanseze.
Același oficial a avertizat că declarațiile critice ale lui Zelenski la adresa lui Trump îi pot servi liderului ucrainean în scopuri politice pe termen scurt, dar riscă să devină contraproductive pentru obiectivul pe termen lung al Kievului: încheierea războiului în condiții favorabile Ucrainei.
Liderii lumii încearcă să nu-l provoace pe Trump
Aceasta este dilema cu care s-au confruntat numeroși lideri mondiali, mai ales în al doilea mandat al lui Trump: când să-i răspundă pe același ton atunci când lansează atacuri și când să-și înghită mândria pentru a evita o nouă escaladare.
Timp de ani întregi, președinții și premierii statelor aliate au încercat să nu-l supere pe Trump, care preferă adesea confruntarea în locul concilierii. În ultimele luni, însă, mai ales după ce a amenințat, în iarna trecută, că va prelua controlul asupra Groenlandei, unii lideri au devenit mai puțin dispuși să cedeze și mai hotărâți să-și apere pozițiile.
Premierul canadian Mark Carney a dat tonul prin opoziția față de încercările lui Trump de a determina Canada să facă concesii comerciale. În loc să cedeze, așa cum au făcut adesea alți lideri în primul mandat al președintelui american, Carney a ales să riposteze și a impus tarife de retorsiune, calculate în funcție de valoarea importurilor.
Situația lui Zelenski este însă mult mai complicată.
Trump a manifestat ostilitate față de Ucraina încă din primul său mandat. El a fost convins de consilieri că Kievul s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale americane din 2016 pentru a-l dezavantaja, o acuzație nefondată, pe care agențiile de informații americane au asociat-o dezinformării rusești.
În 2019, Trump a încercat să-l determine pe Zelenski să deschidă o anchetă împotriva rivalului său democrat, Joseph R. Biden Jr. Episodul a dus la prima procedură de destituire a președintelui american, pentru abuz de putere.
De la confruntarea de la Casa Albă la o nouă criză
Tonul celui de-al doilea mandat a fost stabilit la scurt timp după revenirea lui Trump la putere, când acesta l-a mustrat pe Zelenski în timpul unei întâlniri tensionate la Biroul Oval.
Liderul ucrainean a demonstrat atunci că este dispus să-i țină piept președintelui american. Ulterior, însă, în urma discuțiilor cu liderii europeni și cu aliați din Congresul SUA, Zelenski a încercat, în general, să evite confruntările directe.
În ultimele două săptămâni, această strategie a devenit mai dificil de urmat, pe măsură ce Trump, care a avut de mult timp o relație cordială cu Putin, și-a apropiat și mai mult administrația de Moscova.
Printre măsurile și inițiativele atribuite administrației americane în această perioadă se numără un acord privind achiziționarea de motorină rusească, ridicarea unor sancțiuni și exceptarea Rusiei de la altele prevăzute de o lege recent promulgată de Trump. Washingtonul ar fi restricționat, de asemenea, o parte din sprijinul în materie de informații și imagini satelitare oferit Kievului, ar fi amânat livrarea unor rachete interceptoare și ar fi făcut demersuri pentru un acord privind vânzarea unor active petroliere rusești profitabile către persoane cu legături cu cercul apropiat al președintelui american.
În ultimele zile, Trump l-a atacat în repetate rânduri pe Zelenski. El a calificat drept „rușinos” faptul că Ucraina lovește rafinăriile de petrol rusești și a insistat că aceste atacuri „trebuie să înceteze naibii odată”.
Președintele american l-a învinuit din nou pe liderul ucrainean pentru războiul declanșat de Putin și a afirmat că „Rusia s-a descurcat bine”, în timp ce atacurile rusești cu rachete și drone au continuat să provoace victime civile în Ucraina.
Trump a mers până la a cere Ucrainei să-și „aleagă un nou președinte”, în locul lui Zelenski. În schimb, a evitat criticile dure la adresa lui Putin, explicând că nu dorește să facă „nimic care să îndepărteze, în mod nechibzuit, Rusia de la masa negocierilor”.
A cere în mod explicit înlăturarea liderului unei alte țări democratice depășește cu mult limitele obișnuite ale protocolului diplomatic. Cu toate acestea, când Zelenski a reacționat critic la decizia privind motorina, descriind-o drept o „decizie slabă”, și a spus că se simte „trădat”, sugerând totodată că Washingtonul pare să încerce „să convingă Ucraina să capituleze”, Trump a adoptat postura liderului ofensat.
Trump îl consideră pe Zelenski un obstacol în calea păcii
Cu doar câteva ore înaintea întâlnirii de la Oslo, Trump a atribuit din nou Ucrainei, nu Rusiei, responsabilitatea pentru încheierea războiului. Rusia ar putea pune capăt conflictului în orice moment dacă Putin ar opri atacurile asupra țării vecine.
„Zelenski trebuie să-și dorească să pună capăt acestui război”, a declarat Trump reporterilor la Washington. „Și dacă nu o face, cred că va fi un lucru foarte grav.”
Afirmația președintelui american, potrivit căreia Zelenski, și nu Putin, ar reprezenta un obstacol în calea păcii, îi nemulțumește atât pe ucraineni, cât și pe europeni. La Oslo, liderul ucrainean a subliniat că populația țării sale este cea care trăiește sub bombardamente.
„Pierdem oameni, iar din cauza atacurilor Rusiei pierdem atât oameni, cât și timp, și este păcat, pentru că copiii noștri nu au o viață adevărată, o copilărie, și, să fiu sincer, nici restul populației”, a declarat Zelenski. „De aceea trebuie să punem capăt acestui război cât mai repede posibil. Sper că partenerii noștri, americanii și europenii, ne vor ajuta.”
Pentru liderul ucrainean, problema nu este doar cum să răspundă atacurilor verbale ale lui Trump, ci și cum să evite ca tensiunile personale să afecteze sprijinul de care țara sa are nevoie. Într-o relație în care președintele american pare să considere acceptabile propriile atacuri, dar sancționează replicile celorlalți, Zelenski trebuie să găsească un echilibru dificil între apărarea intereselor Ucrainei și păstrarea canalelor de negociere deschise.
Întâlnirea de la Oslo a oferit o ocazie de detensionare, însă nu a eliminat divergențele fundamentale dintre Kiev și Washington. În timp ce liderii europeni încearcă să mențină dialogul cu administrația americană, rămâne neclar cât de mult va putea Ucraina să-și susțină public poziția fără să riște deteriorarea relației cu principalul său aliat.
Editor : C.A.