Incendierea recentă a unor ambulanțe aparținând serviciului medical evreiesc Hatzola din nordul Londrei a fost doar unul dintr-o serie de atacuri pe timp de noapte lansate împotriva unor ținte civile din Europa, care au fost asociate cu un grup misterios despre care nu se știa nimic cu aproximativ o lună în urmă.
Ashab al-Yamin, cunoscut și sub numele de Harakat Ashab al-Yamin al-Islamia sau Hayi, nu avea nicio prezență online înainte de data de 9 martie, potrivit cercetătorilor citați de Financial Times.
De atunci, grupul a fost asociat cu atacuri care au provocat incendii și explozii în Belgia, Olanda, Franța și Marea Britanie, având loc în contextul războiului americano-israelian contra Iranului.
Atacurile au stârnit îngrijorări în legătură cu o posibilă campanie de război hibrid în stil rusesc condusă de Iran în mai multe țări din Europa.
„Un grup care apare de nicăieri în felul acesta este ceva neobișnuit”, a spus Julian Lanchès de la Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului.
Canale de Telegram care postează de obicei mesaje de propagandă ale guvernului din Iran au revendicat incendierea ambulanțelor de la Londra în numele grupului Ashab al-Yamin.
Atacurile au avut ca țintă comunități evreiești și bănci americane
Poliția din Paris a oprit, la finalul lunii martie, un atac în care doi minori se pregăteau să declanșeze un dispozitiv explozibil în fața birourilor Bank of America, iar procurorii au spus că și acest incident pare legat de același grup.
Atacurile au avut ca țintă comunități evreiești și bănci americane din Europa. Persoanele arestate până acum – 10 în Olanda, patru în Franța și trei în Marea Britanie – aveau vârste cuprinse între 14 și 23 de ani, potrivit poliției.
În cazul atacului de la Londra, în care au fost implicați doi britanici de 19 și 20 de ani și un cetățean britanico-pakistanez de 17 ani, poliția și procurorii nu au menționat nimic despre Ashab al-Yamin.
Anchetatorii din mai multe țări investighează dacă revendicările legate de aceste atacuri sunt adevărate și ce fel de grup ar putea fi Ashab al-Yamin.
Grupul a declarat pe 9 martie, printr-o postare pe un canal de Telegram asociat cu o miliție pro-iraniană din Irak, că a pornit „operațiuni militare împotriva intereselor Statelor Unite și ale Israelului din toată lumea”. Două zile mai târziu, grupul a revendicat un atac asupra unei sinagogi din Liege.
„Cred că este un proiect al serviciilor de informații iraniene”
Întrucât grupul a apărut extrem de brusc, „există mari îndoieli că este vorba despre un grup terorist adevărat și serios cu structuri interne și offline”, a spus Lanchès. „Cred că este un proiect al serviciilor de informații iraniene.”
Iranul a mai plătit în trecut membri ai unor găști criminale ca să hărțuiască și să îi rănească pe disidenți, a spus și Sanam Vakil de la Chatham House. „Ar putea fi același model la o scară mai mare.”
Valul de atacuri a provocat îngrijorare atât în rândul celor care lucrează în domeniul financiar, cât și în comunitățile evreiești care se confruntau deja cu un număr tot mai mare de incidente antisemite, odată cu conflictele izbucnite după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și războiul din Gaza.
Unul dintre cei trei adolescenți arestați după atacul de la Paris le-a spus polițiștilor că a fost recrutat pe Snapchat de o a patra persoană care i-a spus că voia să se răzbune pe o iubită care l-a înșelat, potrivit Le Monde.
Procurorii au spus că a patra persoană le-a spus adolescenților să declanșeze dispozitivul incendiar și să filmeze atacul în schimbul unei sume între 500 și 1.000 de euro.
Un mesaj clar de amenințare: „Iată ce putem face”
Lanchès a spus că atacurile au fost inspirate din tehnicile dezvoltate de „războiul hibrid” al Rusiei, inclusiv recrutarea unor „agenți de unică folosință”. „Presupușii atacatori sunt recrutați online pentru sume relativ modeste de bani folosind platforme precum Snapchat, Telegram și TikTok”, a mai spus Lanchès.
Potkin Azarmehr, un activist și jurnalist născut în Iran, a spus că recrutarea unor astfel de agenți face ca atacurile să fie dificil de atribuit Iranului. Dacă ceva merge greșit, oficialii pot pretinde că nu au nicio vină.
În același timp, Iranul s-a asigurat că prin aceste atacuri transmite clar un mesaj de amenințare: „Iată ce putem face”, potrivit lui Azarmehr.
Lanchès a spus că se bucură totuși că atacurile nu au vizat oameni, până acum, ci doar distrugerea unor proprietăți și bunuri. „Principalul obiectiv al războiului hibrid în Europa este să creeze confuzie și să destabilizeze societăți.”
Editor : Raul Nețoiu