Oamenii lui Putin apar brusc în Narva, un mic oraș de graniță de la marginea flancului estic al NATO din Estonia. Ei seamănă semințele discordiei și susțin că populația majoritară vorbitoare de limbă rusă este discriminată. Este începutul unui scenariu de conflict Rusia-NATO. Ofițerii militari din Europa cred că cel mai periculos moment pentru continent va veni în anii de după un acord de pace în Ucraina. Ar putea Rusia să atace Estonia?
„Putin așteaptă momentul potrivit pentru a-i «proteja»”, a declarat o sursă militară ucraineană de rang înalt. În scurt timp, trupele rusești intervin, iar NATO este rugată să răspundă. Ceea ce vor face aliații în continuare va modela regiunea timp de decenii, scrie The Times, despre scenariul unui conflict NATO-Rusia.
Ofițerii militari cred că cel mai periculos moment pentru Europa va veni în anii de după un acord de pace în Ucraina. Creșterea cheltuielilor pentru apărare se bazează pe ideea că Rusia ar putea ataca flancul estic al alianței până în 2030.
Premierul britanic demisionar Keir Starmer a avertizat în luna iunie: „NATO, desigur, [este] cea mai eficientă alianță militară pe care lumea a văzut-o vreodată. Dacă aveți nevoie de o reamintire a importanței acestui lucru, este vorba de evaluarea serviciilor noastre de informații și de evaluarea altor țări din NATO, conform căreia ar putea exista un atac al Rusiei asupra NATO încă din 2030.”
Remarcile sale au depășit în gravitate afirmațiile lui Mark Rutte, secretarul general al alianței, care a declarat într-un discurs susținut la Chatham House, în Londra, anul trecut, că Rusia ar putea fi „pregătită” să folosească forța militară în 2030.
Generalul-locotenent Christian Freuding, șeful Armatei Germaniei, a afirmat anul acesta că „toți cei 32 de parteneri NATO sunt de acord că Rusia ar putea avea capacitatea de a invada o țară parteneră NATO în 2029”.
Șefii Armatei britanice au organizat un exercițiu militar la Londra, iar un ofițer a declarat că anul 2030 „este momentul în care amenințarea din partea Rusiei va fi cea mai acută”.
Totuși, există o diferență între o țară care este pregătită să atace și una care plănuiește să facă mișcarea.
O sursă alarmată din domeniul apărării din Marea Britanie s-a întrebat dacă Starmer s-a exprimat greșit. Sau era atât de dornic să prezinte publicului britanic argumentele conform cărora trebuie cheltuiți mai mult pentru apărare, încât a riscat să „exagereze” amenințarea?
Dacă guvernul de la Londra este serios în privința unui atac în 2030, atunci de ce va cheltui doar 2,7% din venitul național pentru apărare până atunci?
Citește și:
Data ar putea fi pur și simplu o țintă realistă pentru reînarmarea aliaților, ținând cont de faptul că îi va lua lui Putin ceva timp să își refacă stocurile și să găsească recruți.
Matthew Savill, directorul departamentului de științe militare de la Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI), a declarat: „Nu există un consens cu privire la cât timp îi va lua Rusiei să-și reconstituie forțele «după» Ucraina. În mare parte, acest lucru e ca urmare a faptului că depinde de tipul de amenințare pe care o reprezintă și de «ce» va realiza”.
„Însă, în general, există opinia că ar putea reconstrui forțele terestre astfel încât să fie destul de amenințătoare în doar câțiva ani. Prin urmare, oficialii NATO și alții au încercat să aleagă o țintă realistă care să spună «trebuie să fim capabili să ne îmbunătățim descurajarea convențională în acest interval de timp»”, a completat el.
El a adăugat că „cinci ani — începând de anul trecut — este atât rezonabil, cât și la jumătatea drumului către obiectivele de cheltuieli pentru 2035”.
Rutte a fost rugat, la summitul alianței de miercuri de la Ankara, să comenteze datele care arată că unele state membre sunt în urma altora în ceea ce privește planurile credibile de cheltuieli pentru apărare. El a explicat că, dacă banii suplimentari ar veni prea repede, nu ar exista armele potrivite pentru investiții. Ofițerii militari britanici au transmis avertismente similare.
Rutte a explicat: „Există o limită maximă la cheltuielile pe care le poți face într-un an sau doi, pentru că trebuie să recrutezi în continuare bărbați și femei în uniformă, trebuie să te asiguri că baza industrială de apărare produce resursele necesare. Desigur, creștem și producția industrială de apărare, dar ai nevoie de câțiva ani pentru a o pune cu adevărat în mișcare.”
Ofițerii militari din NATO sunt îngrijorați că, atunci când războiul Rusiei din Ucraina – aflat acum la al cincilea an – se va încheia, în sfârșit, Putin va avea zeci de mii de soldați mobilizați care vor avea nevoie de un loc unde să se ducă și o economie de război care nu va putea face față timpului de pace.
Logica remarcilor lui Rutte și ale altora conform cărora Rusia ar putea fi pregătită să atace până în 2030 este că, până atunci, Moscova va fi avut timp să-și reconstruiască forțele suficient pentru a reprezenta un risc real pentru alianță.
Cu toate acestea, un oficial NATO de rang înalt consideră că în prezent nu există dovezi în acest sens.
Vorbind la summit, oficialul a declarat că, în ciuda unor acțiuni „nesăbuite” ale Rusiei, inclusiv încălcări ale spațiului aerian deasupra Poloniei, României și Estoniei, el crede că alianța a descurajat-o cu succes de la orice potențial atac asupra unei țări membre.
„Nu văd absolut niciun indiciu că Rusia ar fi interesată de vreun fel de conflict cu NATO”, a declarat oficialul. El a spus că Moscova este suprasolicitată de conflictul din Ucraina și știe că NATO ar răspunde la orice atac asupra unui membru.
Oficialul a afirmat că, deși unii membri ai alianței au stabilit termene limită pentru planurile de agresiune ale lui Putin: „Nu mă simt înclinat să stabilesc o dată pentru execuția vreunuia dintre planurile Kremlinului”.
El a mai explicat că acest lucru este pentru că „o mare parte din capacitatea Rusiei de a amenința NATO și dorința sa de a face acest lucru depind de răspunsul nostru, iar munca pe care o depunem acum pentru a ne consolida alianța este cu siguranță un factor în aceste cronologii. Aș spune acum că Rusia este descurajată, dar Rusia este descurajată ca urmare a acțiunilor pe care le întreprindem.”
Asta nu înseamnă, însă, că comportamentul Moscovei se îmbunătățește. El a spus că alianța observă că Rusia „acționează mai imprudent” și că Kremlinul „planifică mai mult”, „eventual acțiuni hibride”.
„Acestea au avut ca scop destabilizarea, semănarea lipsei de unitate și descurajarea sprijinului NATO pentru Ucraina.”
Citește și:
Observațiile sale au dat credit îngrijorărilor din Polonia și statele baltice care au apărut săptămâna trecută, indicând posibilitatea unei „provocări” rusești menite să testeze coeziunea alianței militare occidentale.
Întrebat despre termenul de 2030, Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al Cartierului General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE), unde se desfășoară operațiunile europene ale NATO, a declarat pentru The Times în marja summitului că există o „fereastră de oportunitate pentru ca aliații să obțină capabilitățile pe care au convenit să le obțină, acum”.
El a explicat logica anului 2030, spunând: „Cred că toată lumea speră că războiul din Ucraina se va termina, iar când se va termina, unde se vor duce forțele rusești care luptă în prezent în Ucraina?”
O’Donnell a adăugat: „Ce fac cu formațiunile lor blindate? Evident, forțele lor terestre sunt acum implicate în războiul din Ucraina. Vor avea forțe aeriene foarte capabile, forțe maritime, așa că ce fac?”
În prezent, economia rusă este aproape complet militarizată, iar aproximativ 70% din bugetul de stat este alocat cheltuielilor legate de securitate, toate în detrimentul economiei obișnuite.
Această tendință ar fi foarte dificil de inversat rapid pentru Kremlin, a explicat înaltul oficial NATO, care a spus în același timp că nu există dovezi care să sugereze că Rusia ar fi interesată de un conflict cu NATO.
El a afirmat că tendința din timpul războiului înseamnă că „Rusia fie nu are planuri de a ajunge la pace în Ucraina, fie postura sa de forțe și intenția față de frontierele NATO vor continua cu siguranță pe termen lung, sau, mai probabil, ambele lucruri vor fi adevărate”.
Unii experți cred că Rusia este mai slabă decât o fac alții să pară. Chiar dacă conflictul se încheie, Rusia va trebui să mențină o forță de ocupație importantă pentru a proteja teritoriul pe care l-a cucerit. Rusia nu are capacitatea de a purta război pe două fronturi.
„Încercările Rusiei de a ocupa teritorii în zona baltică vor duce probabil la ofensive ale Ucrainei pentru recuperarea teritoriilor pierdute”, a declarat o fostă sursă militară de rang înalt, familiarizată cu NATO.
Dacă va avea loc un atac, cheia pentru NATO va fi să-l recunoască imediat ca atare și să acționeze decisiv.
Citește și:
Editor : Ș.R.