
În cadrul negocierilor cu SUA privind Ucraina, Rusia a propus ca NATO să se retragă la granițele din 1997, în schimbul retragerii propriilor trupe din regiunea Kaliningrad, au declarat pentru Bloomberg surse bine informate.
Potrivit acestora, ideea a fost prezentată aliaților europeni de către emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, care insistă asupra analizării unor noi propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa, în cadrul eforturilor de încetare a războiului din Ucraina. În același timp, negociatorii americani au întrebat Kievul dacă este dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la Alianța Nord-Atlantică.
Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, potrivit uneia dintre sursele Bloomberg, atenția se va îndrepta către o nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina, cu medierea SUA, precum și către întâlniri la care vor participa reprezentanți europeni. Cu toate acestea, liderii UE au respins propunerile americane, dar unii dintre ei, potrivit surselor agenției, au luat în considerare varianta în care Ucraina, dacă va fi de acord, ar adera la alianță cu granițe modificate.
Oferta lui Putin privind retragerea trupelor din regiunea Kalinigrad este văzută de către analiști drept un măr otrăvit. Într-un prim rând, Rusia nu spune că cedează teritoriul ocupat după WWII. Într-un rând secund, regiunea oricum ar putea fi ocupată în câteva ore de către trupele NATO în cazul unui război.
Anterior, surse ale ziarului „The Telegraph” au afirmat că Putin a propus includerea unor reprezentanți ai Europei în procesul de pace, pentru a discuta renunțarea NATO la extinderea spre est. În cadrul negocierilor trilaterale cu SUA și Ucraina, care au avut loc pe 11 noiembrie la Abu Dhabi, delegația rusă a cerut, pentru încheierea războiului, reducerea prezenței militare a Alianței Nord-Atlantice în țările care au aderat la aceasta după 1997. În plus, reprezentanții Moscovei au declarat că blocul militar trebuie să-și reducă cooperarea cu Ucraina și cu alte state post-sovietice. Aceste cerințe au fost prezentate de delegația Kremlinului, condusă de consilierul președintelui Federației Ruse, Vladimir Medinskîi, ca „garanții de securitate” pentru Rusia.
Moscova a impus condiții similare alianței în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. Serghei Riabkov, viceministrul rus al Afacerilor Externe, a cerut atunci NATO-ului să-și „strângă lucrurile” și a acuzat alianța că ar urmări să „împingă înapoi” Rusia și să „o reducă la rolul de subordonat”. Surse ale ziarului The Telegraph au subliniat că astfel de condiții sunt inacceptabile pentru Alianța Nord-Atlantică.
„Granițele din 1997” presupun, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale blocului — 16 din 32. Printre acestea se numără toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia, țările baltice, 4 din cele 6 republici ale fostei Iugoslavii, precum și Albania, Finlanda și Suedia.
România face parte din țările care a aderat la NATO după 1997, mai exact în 2004 și este direct vizată de cererile lui Vladimir Putin.
Statutul actual al NATO, la articolul 10, proclamă politica „ușilor deschise”. Orice stat poate deveni membru al organizației din proprie inițiativă și cu consensul membrilor actuali, iar intervenția unei terțe părți în acest proces nu este prevăzută.
Editor : Alexandru Rotaru

