Europa nu se lasă intimidată de dominația asiatică și accelerează tranziția către mobilitatea verde. Potrivit celor mai recente date publicate de organizația New Automotive, țările din Spațiul Economic European (SEE) și Elveția au alocat deja aproape 200 de miliarde de euro (235 miliarde de dolari) pentru consolidarea ecosistemului vehiculelor electrice (EV).
Miza pe baterii: Strategia de a sparge monopolul Chinei
Cea mai mare parte a fondurilor, aproximativ 109 miliarde de euro, a fost direcționată către lanțul de aprovizionare cu baterii. Mișcarea este una strategică: în 2025, China a controlat peste 80% din producția globală de baterii, iar Europa încearcă disperat să își câștige independența tehnologică.
În prezent, bătrânul continent reușește să producă baterii pentru unul din trei vehicule electrice vândute intern. Dacă toate capacitățile anunțate vor fi utilizate la maximum, experții estimează că Europa ar putea deveni autosuficientă în viitorul apropiat.
Fabrici noi și un milion de puncte de încărcare
Investițiile nu s-au oprit doar la acumulatoare. Analiza detaliază cum au fost împărțiți restul banilor:
- 60 de miliarde de euro au mers către producția de vehicule, incluzând atât construcția de facilități noi, cât și retehnologizarea vechilor uzine de motoare termice.
- 23 – 46 de miliarde de euro din bani publici au fost investiți în infrastructură. Rezultatul? Europa a depășit pragul de un milion de puncte publice de încărcare.
- 3,5 miliarde de euro au fost alocați special pentru producția de echipamente de încărcare.
Impact social: Sute de mii de locuri de muncă
Dincolo de cifre, investițiile au un impact major asupra pieței muncii. „Aceste proiecte susțin deja peste 150.000 de locuri de muncă directe”, a declarat Chris Heron, secretar general al E-Mobility Europe. Potrivit acestuia, dacă toate planurile aflate pe masă vor fi finalizate, alte 300.000 de slujbe vor fi create în anii următori.
Paradoxul investițiilor și rezistența politică
Deși Germania rămâne „motorul” regiunii, fiind responsabilă pentru un sfert din investiții, raportul scoate la iveală un paradox interesant.
Țări precum Germania, Italia și statele din Europa Centrală și de Est (CEE) au fost cele mai vocale împotriva interzicerii motoarelor pe combustie din 2035. Cu toate acestea, tot în aceste regiuni este concentrată mai mult de jumătate din valoarea investițiilor în mobilitate electrică. Franța și Spania completează lista marilor beneficiari ai infuziei de capital.
Concluzie: Deși presiunile industriei au forțat Comisia Europeană să reevalueze interdicția din 2035, fluxurile de capital arată clar că direcția continentului este una ireversibilă către electric, indiferent de nuanțele legislative actuale.