Europa ar trebui să-l întrebe pe Donald Trump „ce câștigăm noi din asta?” înainte de a oferi ajutor în orice efort de securizare a Strâmtorii Ormuz, a declarat fosta oficială NATO Gerlinde Niehus, susținând că Washingtonul nu poate aștepta ca aliații să rezolve o criză pe care a creat-o fără a oferi nimic în schimb.
În cadrul emisiunii World News Tonight de la TVP World, Niehus, fostă directoare adjunctă pentru cooperare în domeniul apărării și securității la NATO, a declarat că ultimul discurs al lui Trump de la Casa Albă privind războiul cu Iranul nu a oferit prea multă claritate nici cu privire la obiectivele militare, nici la calea de urmat pentru a pune capăt conflictului.
În opinia sa, discursul a adus „destul de puțin conținut nou”, chiar dacă piețele au rămas agitate de război și de perturbarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.
Ce câștigă Europa din asta?
Niehus a afirmat că Europa a avut dreptate să evite să devină parte directă în război, chiar dacă ia în considerare modalități de a ajuta la restabilirea traficului maritim după încetarea imediată a ostilităților. Acest lucru vine în contextul în care Marea Britanie a condus discuții virtuale cu aproximativ 35-40 de țări privind redeschiderea strâmtorii, după ce Trump a declarat că statele care depind cel mai mult de petrolul din Golf ar trebui să preia inițiativa.
Cea mai dură remarcă a ei a fost îndreptată către capitalele europene care analizează dacă să sprijine o viitoare misiune în Golful Persic. „Dacă o să te ajutăm, Donald Trump, ce câștigăm noi din asta?”, a spus ea. Remarca se înscrie într-o dezbatere mai amplă deja în curs, după ce Trump a avertizat că NATO se confruntă cu un „viitor foarte sumbru” dacă aliații refuză să ajute la asigurarea transportului de petrol în apropierea Iranului.
Autonomie strategică, mai rapid
Niehus a susținut, de asemenea, că presiunea exercitată de Trump ar trebui să accelereze eforturile Europei către autonomia strategică. Ea a afirmat că europenii și canadienii trebuie să „se descurce singuri”, să-și construiască voința politică de a acționa și să-și reducă dependența nu doar în domeniul apărării, ci și în sferele digitală și economică.
În termeni practici, a spus ea, Europa ar trebui să lucreze în direcția unei „europenizări” a NATO prin consolidarea comenzii și controlului, a supravegherii și recunoașterii, precum și a conducerii politice necesare pentru a acționa mai independent de Washington.
Asta nu înseamnă abandonarea alianței, ci pregătirea pentru un viitor în care angajamentele SUA nu mai pot fi considerate de la sine înțelese, a spus ea.
Editor : M.C