Tot mai mulţi lideri ai extremei drepte europene îşi regândesc relaţia cu Donald Trump, pe fondul scăderii popularităţii acestuia şi al eşecului electoral al lui Viktor Orbán, într-un moment cheie pentru strategiile politice de pe continent.
Donald Trump a devenit atât de toxic în Europa încât chiar şi cei mai apropiaţi aliaţi ideologici ai săi îl privesc tot mai mult ca pe o povară, scrie POLITICO.
Populiştii de dreapta din Europa începuseră să se distanţeze de preşedintele american chiar înainte ca premierul ungar Viktor Orbán să sufere o înfrângere dură la alegerile parlamentare de duminică. Campania a inclus mai multe mesaje de susţinere din partea lui Trump şi o vizită, în ultimele zile, a vicepreşedintelui american JD Vance. Înfrângerea lui Orbán, combinată cu efectele războiului din Iran şi conflictul lui Trump cu papa, a accelerat această retragere.
Deşi unii văd avantaje în menţinerea legăturilor cu Trump, „în context electoral concret, aceasta nu este o abordare promiţătoare”, a declarat Torben Braga, parlamentar al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi membru al comisiei de politică externă din Bundestag.
Pentru premierul italian Giorgia Meloni, atacurile lui Trump la adresa papei Leon au reprezentat un punct de ruptură. Însă susţinerea Suveranului Pontif a fost şi o decizie politică convenabilă, având în vedere baza sa electorală catolică şi faptul că europenii, de la Bologna la Budapesta, îl consideră pe preşedintele american responsabil pentru conflictul din Orientul Mijlociu şi creşterea preţurilor la energie.
„Înfrângerea [lui Orbán] nu poate fi explicată doar prin oboseala alegătorilor”, a spus oficialul din Rassemblement National, care, la fel ca alţi interlocutori citaţi, a beneficiat de anonimat. „Apropierea de Statele Unite, în contextul actual, nu a fost bine primită de alegătorii maghiari.”
Pentru a-şi maximiza şansele la alegerile prezidenţiale franceze de anul viitor, Rassemblement National va încerca probabil să evite să fie perceput ca apropiat de administraţia Trump.
AfD îşi recalibrează strategia în pragul alegerilor regionale
Dincolo de Rin, parlamentarii AfD adoptă o strategie similară, în contextul unor alegeri regionale importante programate în septembrie. Matthias Moosdorf, deputat AfD, a scris pe X că „afişarea ostentativă a prieteniei” dintre Budapesta şi administraţia Trump, inclusiv decizia lui Vance de a face campanie pentru Orbán, „a atârnat ca o piatră de moară de gâtul [liderului ungar]”.
Când Trump a revenit la Casa Albă anul trecut, părea că ar putea impulsiona mişcările populiste anti-imigraţie din alte ţări, care se confruntau cu dificultăţi în a ajunge la putere sau a câştiga legitimitate. Administraţia Trump şi-a formalizat chiar eforturile de a construi o reţea internaţională de aliaţi ideologici, ca parte a strategiei sale de securitate naţională.
AfD a văzut iniţial sprijinul lui Trump ca pe o oportunitate de a-şi consolida legitimitatea şi de a creşte presiunea asupra conservatorilor cancelarului Friedrich Merz pentru a renunţa la „cordonul sanitar”, o barieră informală existentă încă de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, menită să ţină extrema dreaptă departe de guvernare.
Lidera AfD, Alice Weidel, încearcă în continuare să menţină relaţii bune cu administraţia Trump, declarând că nu consideră apropierea de acesta o povară şi că „Orbán a avut o campanie foarte bună”.
Le Pen păstrează distanţa faţă de Trump, dar fără a rupe legăturile
Rassemblement National al lui Le Pen s-a arătat însă mai sceptic, având în vedere nepopularitatea lui Trump în rândul electoratului francez, inclusiv al propriilor susţinători.
„Încă de la atacul asupra Capitoliului [din 2021, după pierderea alegerilor din 2020 de către Trump], Marine Le Pen a înţeles că nu este o idee bună să fie prea apropiată de el. Este foarte prudentă şi a păstrat distanţa”, a declarat un fost oficial al unui grup rival de extremă dreapta.
Relaţiile strânse cu Washingtonul „pot deveni o povară şi pot fi interpretate greşit”, a spus un apropiat al lui Le Pen. „Ne plac prietenii noştri din Washington, dar nu vrem să ne spună ce să facem.”
Asta nu înseamnă că Le Pen nu a colaborat cu administraţia americană atunci când a fost convenabil. Louis Aliot, primarul din Perpignan, a reprezentat Rassemblement National la comemorarea podcasterului de dreapta Charlie Kirk, asasinat anul trecut. De asemenea, Le Pen şi preşedintele partidului, Jordan Bardella, s-au numărat printre liderii politici francezi care au acceptat invitaţia de a se întâlni cu ambasadorul SUA în Franţa, Charles Kushner.
Oficialul din Rassemblement National citat anterior a spus că întâlnirea cu Kushner „arată că suntem capabili să dialogăm cu marii actori ai lumii”.
Moştenirea lui Viktor Orbán
Războiul SUA–Israel împotriva Iranului a declanşat o reevaluare în rândul aliaţilor ideologici ai lui Trump, conducerea AfD distanţându-se tot mai mult de administraţia americană. Totuşi, moştenirea lui Orbán rămâne puternică şi poate fi continuată de extrema dreaptă.
Orbán a oferit modelul agendei populiste în Europa: o atitudine ostilă faţă de instituţiile UE şi atacuri la adresa statului de drept şi a mass-mediei. Numeroase partide naţionaliste din blocul comunitar au adoptat astfel de tactici.
Aceste poziţii nu i-au adus neapărat înfrângerea; mulţi politicieni de extremă dreapta atribuie victoria lui Péter Magyar accentului pus pe corupţie şi pe problemele cotidiene.
Având în vedere că ostilitatea faţă de Bruxelles nu a decis rezultatul alegerilor, înfrângerea lui Orbán nu va însemna „sfârşitul luptei” împotriva Comisiei Europene, a spus aliatul lui Le Pen. „Avem nevoie de o ţară mare care să conducă revolta”, a adăugat acesta. „Dacă vom câştiga în 2027, şi alte ţări vor urma.”
Editor : M.I.