Noua lege a salarizării unitare riscă să adâncească problemele bugetare ale României, avertizează, într-un interviu pentru emisiunea „În fața ta”, profesorul de economie Cristian Păun. Acesta susține că statul încearcă să împace obiective contradictorii: reducerea deficitului, respectarea jaloanelor din PNRR și menținerea veniturilor bugetarilor, în condițiile în care resursele financiare sunt tot mai limitate. „Să vii acum cu o nouă lege a salarizării unitare, fără să reformezi statul român, reprezintă o problemă majoră”, spune economistul. Emisiunea „În fața ta” poate fi urmărită duminică, de la ora 14.00, pe Digi 24.
Profesorul de economie Cristian Păun susține că reforma salarizării în sectorul public a fost întârziată ani de zile și este împinsă acum înainte într-un context economic dificil, marcat de deficit bugetar ridicat și constrângeri fiscale majore.
„În primul rând, trebuie să spunem că această aventură, această călătorie cu Legea salarizării unitare a început în 2017, cu Olguța Vasilescu, ministrul Muncii la acea vreme. Ideea era să se realizeze o lege prin care toate salariile din sectorul bugetar să fie abordate unitar, ceea ce, teoretic și principial, este corect”, a explicat Păun.
El arată însă că proiectul a început să întâmpine dificultăți pe măsură ce a fost extins către marile categorii de angajați din sectorul public.
„Legea salarizării unitare a început cu parlamentarii și, pe măsură ce s-a extins către marile categorii de bugetari, precum sănătatea și educația, a început să se poticnească, pentru că nu existau suficiente resurse financiare.”
„Astăzi am ajuns să plătim dobânzi comparabile cu bugetul educației”
Cristian Păun afirmă că una dintre marile probleme ale sistemului este că salariile din sectorul public reprezintă cheltuieli fixe care trebuie susținute indiferent de evoluția economiei.
Salarizarea din sectorul bugetar presupune cheltuieli fixe pentru stat. Indiferent dacă economia intră în pandemie, în criză sau în recesiune, aceste salarii trebuie plătite. Noi am intrat în pandemie cu o lege a salarizării unitare care genera cheltuieli fixe aflate pe o traiectorie ascendentă
Economistul atrage atenția că România trebuie să implementeze reforma într-un moment nefavorabil.
„Astăzi ne aflăm într-o situație foarte dificilă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, trebuie să facem această reformă în grabă, după ani în care nu s-a făcut mare lucru. În al doilea rând, ne aflăm într-un moment economic nefavorabil.”
Potrivit acestuia, cea mai mare problemă este că reforma salarială este discutată înaintea unei reforme reale a aparatului de stat.
Să vii acum cu o nouă lege a salarizării unitare, fără să reformezi statul român și fără să ții cont de situația economiei reale, reprezintă o problemă majoră
Păun consideră că presiunea exercitată de datoria publică și de costurile finanțării reduce semnificativ spațiul de manevră al Guvernului.
„Există încă multe «găuri negre» în economia românească și numeroase cheltuieli care apasă asupra bugetului public. Astăzi am ajuns să plătim, sub formă de dobânzi către creditori, sume comparabile cu bugetul alocat educației. (…) Mai mult ca oricând, se simte raritatea resurselor. Într-un asemenea context, este greu să obții o lege care să mulțumească pe toată lumea.”
Dilema celor 8 miliarde de lei: „Practic, prin această lege crești deficitul”
Profesorul de economie amintește că legea salarizării reprezintă și un angajament asumat de România prin PNRR, însă observă o contradicție între obiectivele urmărite.
„Legea salarizării era un angajament asumat prin PNRR. În funcție de respectarea acestui angajament, România trebuie să atragă anumite fonduri europene. În același timp, această lege adaugă aproximativ 8 miliarde de lei la anvelopa salarială. Practic, prin această lege crești deficitul.”
Cum ieși din această dilemă? Pentru că mie mi se pare că obiectivele sunt contradictorii. Pe de o parte spui că niciun venit nu scade, iar pe de altă parte trebuie să te încadrezi în ținta bugetară și, în plus, adaugi încă 8 miliarde la cheltuielile statului
„Nu tuturor le vor crește veniturile”
Cristian Păun susține că, în realitate, reforma va produce atât câștigători, cât și perdanți.
„Paradoxal, anvelopa salarială crește cu 8 miliarde, iar oamenii se plâng că le scad veniturile. Înseamnă că nu tuturor le vor crește veniturile.”
Economistul explică faptul că scopul legii este reducerea discrepanțelor dintre persoane aflate pe poziții similare, inclusiv prin eliminarea unor sporuri și beneficii acumulate de-a lungul anilor.
„În logica Legii salarizării unitare, cele două poziții ar trebui să aibă salarii și venituri comparabile. Numai că, în practică, nu se va întâmpla ca venitul secretarei din școală să urce până la nivelul celei din Parlament, ci mai degrabă se va încerca reducerea diferenței prin diminuarea unor sporuri și beneficii acordate în trecut”, a precizat Păun.
Potrivit lui Păun, multe dintre cele 8 miliarde de lei invocate în dezbaterea publică nu reprezintă majorări salariale propriu-zise, ci includerea în salariul de bază a unor sporuri și indemnizații.
Citește și:
Nicușor Dan: Legea salarizării nu înseamnă creșteri pentru toți bugetarii. „S-a înțeles greșit”
„O parte importantă reprezintă integrarea în salariul de bază a unor sporuri și indemnizații la care se renunță ca forme distincte de plată. Din punctul meu de vedere, este normal să se întâmple acest lucru, pentru că în zona sporurilor s-a creat un haos care a generat diferențe foarte mari între persoane aflate pe poziții similare”, spune profesorul de economie.
În concluzie, Cristian Păun estimează că pentru numeroase categorii de angajați din sectorul public veniturile totale ar putea scădea, chiar dacă salariile de bază vor fi menținute sau vor înregistra creșteri marginale.
„Vor exista și anumite majorări punctuale. Însă, pentru foarte multe categorii de personal, vor exista diminuări ale veniturilor totale, nu neapărat ale salariului de bază, ci ale veniturilor rezultate din sporuri și alte beneficii.”
Editor : C.A.