Datele publicate recent de Eurostat scot la iveală o realitate dură pentru sectorul construcțiilor din România: țara noastră se află printre statele membre UE cu cea mai accelerată creștere a prețurilor pentru clădirile rezidențiale în ultimul deceniu. Cu un avans de 130,7% între 2015 și 2025, România este devansată doar de Bulgaria și Ungaria, o situație care pune o presiune constantă pe prețurile finale ale locuințelor.
O creștere de peste 130% în zece ani
În timp ce media Uniunii Europene a înregistrat o scumpire a costurilor de construcție de 48,2% în perioada 2015-2025, România a resimțit un impact mult mai sever. Clasamentul „campionilor la scumpiri” este condus de Bulgaria (166,1%) și Ungaria (155,4%), urmate imediat de România.
Prin contrast, statele din sudul și nordul Europei, precum Italia (17%), Grecia (17,3%) și Finlanda (22,1%), au raportat creșteri mult mai temperate, semn că factorii care au dus la explozia prețurilor în Europa de Est au avut o intensitate diferită.
„Furtuna perfectă” din 2021-2023
Analiza Eurostat confirmă ceea ce piața a resimțit direct: cea mai mare parte a scumpirilor s-a concentrat în intervalul 2021-2023. Această perioadă a fost marcată de o „furtună perfectă” economică:
- 2021 (5,8%): Revenirea post-pandemie și primele blocaje în lanțurile de aprovizionare.
- 2022 (12,2%): Anul în care costurile materialelor de construcții și ale energiei au explodat, alimentate de contextul geopolitic și inflația record.
- 2023 (6,9%): Efectul de propagare a costurilor ridicate ale creditării și ale forței de muncă.
După acești ani de volatilitate extremă, datele arată o încetinire necesară: o rată de creștere de 2,3% în 2024 și 1,3% în 2025. Această stabilizare sugerează că piața a început să își regăsească un nou echilibru, deși la un palier de prețuri considerabil mai ridicat decât cel din 2015.
Impactul asupra consumatorului din București
Pentru un portal axat pe viața din Capitală, aceste date explică parțial de ce achiziția unei locuințe noi a devenit un efort financiar din ce în ce mai mare.
- Transferul de costuri: Dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să includă aceste creșteri masive ale costurilor de execuție în prețul final al apartamentelor, ceea ce a dus la majorări constante în ansamblurile rezidențiale noi.
- Bariera de intrare: Creșterea prețului de construcție, coroborată cu dobânzile bancare ridicate din ultimii ani, a ridicat semnificativ bariera de intrare pe piață pentru tinerii cumpărători.
- Provocarea stocului: Deși ritmul de scumpire a încetinit în 2024-2025, prețul de construcție „înghețat” la niveluri ridicate împiedică o scădere a prețurilor apartamentelor, chiar dacă cererea a mai stagnat.
Concluzie
România plătește prețul unei dezvoltări accelerate și al unei dependențe mari de importurile de materiale și de forța de muncă din sector. Deși ne aflăm într-o fază de plafonare a scumpirilor, „noul normal” din construcții este unul scump, ceea ce sugerează că accesibilitatea locuințelor va rămâne una dintre temele centrale ale agendei economice în anii ce urmează.
Sursa datelor: Oficiul European pentru Statistică (Eurostat)