Internetul în România anului 2026 a devenit o „autostradă cu sens unic” către divertisment. În timp ce restul Uniunii Europene folosește tehnologia digitală pentru a-și eficientiza viața, sănătatea și educația, datele oficiale Eurostat pictează un portret îngrijorător al utilizatorului român: un consumator pasiv de rețele sociale, deconectat de la instrumentele care produc progres economic sau personal.
1. Informarea, „oaia neagră” a internetului românesc
Deși informația online modelează deciziile politice și economice moderne, românii evită să cerceteze produsele sau serviciile înainte de achiziție. Doar 54% dintre români caută informații despre bunuri și servicii, plasându-ne pe penultimul loc în UE (după Bulgaria, 47%). Prin contrast, olandezii (91%) și finlandezii (90%) transformă internetul într-un instrument de putere pentru consumator.
Nici capitolul siguranța produselor nu stă mai bine: doar 17% dintre români verifică online pericolele pentru sănătate sau compoziția produselor cumpărate, față de media europeană de 36%.
2. Sănătatea și educația: O prăpastie digitală
Deși în 2025 raportul TIC a introdus indicatori noi pentru sănătatea fizică și mintală, interesul local rămâne scăzut:
- Sănătate: Doar 43% dintre români caută sfaturi medicale online (media UE fiind de 60%). Mai grav, doar 14% manifestă interes pentru informații privind sănătatea mintală (depresie, anxietate, stres), într-o Europă tot mai preocupată de acest subiect.
- Educație: Tehnologiile digitale au revoluționat învățarea, dar nu și în România. Suntem pe ultimul loc în UE la cursuri și materiale educaționale online, cu un procent de doar 11,8%. State precum Olanda sau Irlanda au depășit deja pragul de 60%, integrând educația electronică în rutina zilnică.
3. Rețelele sociale vs. E-mail: Diferența dintre divertisment și profesionalism
Diferența majoră față de Occident se vede în modul în care comunicăm. România este printre primele state la capitolul social media, dar la coada clasamentului când vine vorba de instrumente profesionale:
| Indicator | România | Media UE | Diferență |
| Participare rețele sociale | 80% | 67% | +13% |
| Trimitere/Primire e-mail | 43% | 82% | -39% |
| Apeluri video/internet | 78% | 76% | +2% |
Faptul că doar 46% dintre români folosesc e-mailul (față de 98% în Olanda) subliniază o alfabetizare digitală axată pe „zgomot” și mai puțin pe structură, carieră sau productivitate.
Viitorul: Inteligența Artificială ne prinde pe „scrolling”
În timp ce un sfert dintre europeni folosesc deja Inteligența Artificială (IA) generativă pentru a crea conținut, a scrie cod sau a învăța, România riscă să piardă și acest tren. În statele nordice, aproape jumătate din populație utilizează IA pentru a-și crește performanța profesională.
Analiza Tehnoreport.ro: România rămâne o piață dominată de „cultura ecranului” pentru amuzament. Această utilizare limitată a internetului — ignorând informarea economică, educația și deciziile de sănătate — are implicații severe pe termen lung. Fără o trecere de la consumul de social media la utilizarea utilitară a tehnologiei, competitivitatea forței de muncă din România va continua să scadă în raport cu restul continentului.
Utilizarea și scopurile utilizării instrumentelor de IA generativă, 2025
(% din totalul persoanelor cu vârsta între 16 și 74 de ani)
| Țară | Utilizarea instrumentelor de IA generativă (Total) | În scop personal (privat) | În scop profesional (muncă) | Pentru educație formală |
| Media UE | 33% | 25% | 15% | 9% |
| Danemarca | 48% | 35% | 27% | 18% |
| Norvegia* | 56% | 47% | 35% | 14% |
| Elveția* | 47% | 41% | 34% | 21% |
| Estonia | 47% | 37% | 25% | 15% |
| Finlanda | 46% | 30% | 25% | 11% |
| Malta | 46% | 37% | 30% | 20% |
| Olanda | 45% | 28% | 27% | 13% |
| Cipru | 44% | 43% | 23% | 14% |
| Irlanda | 44% | 31% | 22% | 12% |
| Suedia | 42% | 34% | 21% | 21% |
| Belgia | 42% | 33% | 21% | 10% |
| Austria | 39% | 31% | 21% | 14% |
| Portugalia | 39% | 33% | 20% | 14% |
| Spania | 38% | 30% | 18% | 11% |
| Slovenia | 38% | 31% | 15% | 9% |
| Franța | 37% | 27% | 18% | 11% |
| Lituania | 37% | 32% | 19% | 9% |
| Cehia | 35% | 28% | 14% | 8% |
| Letonia | 33% | 26% | 15% | 8% |
| Germania | 32% | 27% | 16% | 6% |
| Slovacia | 31% | 25% | 11% | 9% |
| Luxemburg | 29% | 36% | 25% | 12% |
| Croația | 27% | 25% | 9% | 13% |
| Polonia | 23% | 19% | 8% | 4% |
| Bulgaria | 22% | 20% | 8% | 5% |
| Italia | 20% | 13% | 8% | 6% |
| România | 18% | 15% | 5% | 3% |
| Ungaria | 2% | 1% | 0.5% | 0.2% |
*State non-UE incluse în raport.
Observații cheie pentru analiza ta:
- România se află la coada clasamentului: Cu doar 18% utilizare generală, suntem mult sub media europeană de 33%.
- Decalaj masiv în educație și muncă: În timp ce în Danemarca 27% folosesc IA pentru muncă și 18% pentru școală, în România procentele sunt infime: 5% pentru job și doar 3% pentru educație.
- Liderii: Statele nordice (Norvegia, Danemarca, Finlanda) și Estonia domină digitalizarea, integrând IA în toate aspectele vieții, nu doar pentru divertisment privat.
15