Povestea Qoros Auto este una dintre cele mai fascinante și educative lecții din istoria modernă a industriei auto. A fost prima tentativă serioasă, „cu mănuși albe”, a Chinei de a cuceri Europa, nu prin prețuri scăzute, ci prin design și inginerie de top. Iată cronologia unui eșec de miliarde de dolari, care a deschis însă drumul pentru succesul actual al mărcilor precum MG sau BYD.
Geneza: Rețeta perfectă (pe hârtie)
Fondată în 2007 ca un joint-venture 50/50 între producătorul chinez Chery Automobile și holdingul israelian Kenon Holdings, Qoros a avut de la început o strategie unică. Spre deosebire de alte mărci chinezești care copiau designul occidental, Qoros a decis să „cumpere” creierele Europei.
- Echipa de vis: L-au recrutat pe Gert Hildebrand (fost șef de design la MINI) și pe Volker Steinwascher (fost executiv de rang înalt la Volkswagen America).
- Sediul strategic: Deși producția era în Changshu (China), birourile de design și inginerie erau în München și Graz.
- Obiectivul: Să creeze o mașină chinezească cu ADN german, capabilă să obțină 5 stele la testele Euro NCAP.
Momentul de glorie: Debutul la Geneva 2013
În 2013, la Salonul Auto de la Geneva, a fost prezentat Qoros 3 Sedan. Lumea auto a fost în stare de șoc. Nu era „o chinezărie” ieftină. Era o mașină sobră, elegantă, care arăta ca un mix între un Volkswagen Jetta și un Audi.
- Record istoric: În septembrie 2013, Qoros 3 a devenit prima mașină chinezească ce a obținut 5 stele la testele Euro NCAP, fiind declarată chiar „cea mai sigură mașină a anului” la categoria sa.
- Testul de piață: Prima țară europeană aleasă pentru debut a fost Slovacia, o piață mică, folosită ca laborator înainte de asaltul asupra Germaniei.
De ce au eșuat? Cauzele „dezastrului” Qoros
În ciuda criticilor pozitive, Qoros 3 a fost un eșec comercial răsunător în Europa. În 2014, au vândut doar 51 de mașini pe întregul continent. Iată principalele motive:
– Lipsa unei rețele de distribuție
Qoros a încercat să intre în Europa fără să aibă o rețea de dealeri și service-uri. Clienții europeni, oricât de impresionați ar fi fost de cele 5 stele NCAP, s-au temut să cumpere o mașină de la un brand necunoscut, fără puncte de asistență tehnică.
– Eroarea de poziționare a prețului
Qoros nu a vrut să fie un brand de buget (precum Dacia). Au vrut să concureze direct cu Volkswagen și Toyota. Prețul unui Qoros 3 în Slovacia era de aproximativ 20.000 de euro, o sumă la care europenii preferau oricând un Golf, o Octavia sau o Corolla – mărci cu tradiție și valoare de revânzare garantată.
– Lipsa motorizărilor diesel
La acea vreme (2013-2015), piața europeană era dominată de motoarele diesel. Qoros 3 a venit doar cu un motor pe benzină de 1.6 litri (atmosferic sau turbo). Fără un motor diesel eficient, mașina a fost invizibilă pentru clienții de flote, care reprezintă coloana vertebrală a vânzărilor în Europa.
– Imaginea „Made in China”
Qoros a luptat împotriva unei prejudecăți masive. În 2013, publicul încă asocia mașinile chinezești cu eșecurile catastrofale de la testele de impact din anii precedenți (cum a fost cazul Landwind). Qoros era prea bun pentru a fi crezut, dar prea „chinezesc” pentru a fi cumpărat.
Epilogul: Ce s-a ales de Qoros?
După pierderi de sute de milioane de euro, Qoros s-a retras discret din Europa în 2015 pentru a se concentra pe piața internă din China. Nici acolo succesul nu a fost cel scontat, brandul fiind vândut în 2017 către Baoneng Group.
Lecția Qoros: Astăzi, succesul mărcilor chinezești precum MG sau BYD în Europa se datorează greșelilor făcute de Qoros. Chinezii au înțeles că:
- Au nevoie de nume cunoscute (MG a fost cumpărat pentru istoria sa britanică).
- Au nevoie de tehnologie electrică (unde Europa nu mai are avantajul motorului termic).
- Au nevoie de prețuri agresive și rețele solide de dealeri.
Qoros 3 rămâne în istorie ca „elevul eminent care a picat examenul vieții”: o mașină excelentă care a apărut într-un moment în care Europa nu era pregătită să creadă în China.