Platforma X, fondată de Elon Musk, a fost amendată, vineri, de Comisia Europeană, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA) a Uniunii Europene. Aceasta este prima sancțiune aplicată în temeiul regulamentului blocului comunitar privind guvernanța online. Comisia a anunțat o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea DSA a UE. Enervat, Elon Musk a postat compulsiv mesaje anti-UE, cerând „abolirea” Uniunii și întrebând utilizatorii platformei cât mai durează până la dispariția acesteia. A creat și hashtag-ul „AbolishTheEU”.
Ancheta realizată de Comisie a constatat că platforma a încălcat mai multe cerințe ale DSA, inclusiv în ceea ce privește conceperea sistemului său de „bifă albastră”, pe care UE l-a considerat ilegal și înșelător.
A fost stabilit că bifa albastră, atribuită în baza unui abonament, induce în eroare utilizatorii și că platforma a încălcat regulile de transparență în privința reclamelor și a conținutului politic.
Sub proprietatea lui Musk, această caracteristică a fost modificată, trecând de la indicarea conturilor verificate la un semnal pe care utilizatorii îl puteau obține contra cost.
Ancheta a durat doi ani
Ancheta a durat doi ani, iar Executivul european a identificat trei nereguli.
Prima dintre acestea este introducerea abonamentului pentru bifa albastră, care anterior atesta că identitatea utilizatorului contului este verificată și pe care o primeau paginile instituțiilor, marilor companii, ONG-urilor sau ale persoanelor cu notorietate, de la politicieni, la sportivi, vedete și jurnaliști. Prin schimbarea introdusă după preluarea rețelei de către Elon Musk, bifa poate fi obținută de orice utilizator abonat la X Premium.
A doua neregulă este lipsa de transparență în ceea ce privește publicitatea.
Ultima încălcare vizează refuzul de a oferi accesul cercetătorilor la datele publice, pentru monitorizarea conținutului politic sau a campaniilor coordonate. Iar asta în contextul în care normele Comisiei impun companiilor din domeniul tehnologiei să furnizeze o listă publică a agenților de publicitate pentru a se asigura că structurile companiei protejează împotriva escrocheriilor ilegale, a reclamelor false și a campaniilor coordonate în contextul alegerilor politice.
Astfel, oficiali europeni au declarat că amenda se împarte în trei secțiuni: 45 de milioane de euro pentru introducerea unei bife albastre de „verificare” pe care utilizatorii o pot cumpăra, 35 de milioane de euro pentru încălcarea reglementărilor privind publicitatea și 40 de milioane de euro pentru încălcarea accesului la date în legătură cu cercetarea.
S-au supărat vicepreședintele SUA, J.D Vance, și secretarul de Stat Marco Rubio
Într-o postare pe X, în care comenta zvonurile privind decizia UE, vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat blocului că „ar trebui să susțină libertatea de exprimare, nu să atace companiile americane pentru lucruri fără importanță”.
La rândul său, secretarul de Stat Marco Rubio a postat pe X un mesaj în care critică UE pentru decizia luată, acuzând-o de cenzură.
„Amenda de 140 de milioane de dolari aplicată de Comisia Europeană nu este doar un atac la adresa @X, ci un atac la adresa tuturor platformelor tehnologice americane și a poporului american din partea guvernelor străine.
Zilele cenzurii online a americanilor au apus”, a scris Rubio.
Noua strategie de securitate
Postarea lui Musk referitoare la abolirea UE vine într-un moment în care SUA a prezentat noua sa strategie de securitate, care critică aliații tradiționali din Europa.
În document, administraţia a adoptat o poziţie severă faţă de aliaţii săi tradiţionali din Europa, avertizând că continentul se confruntă cu „dispariţia civilizaţiei” şi trebuie să-şi schimbe cursul dacă doreşte să rămână un aliat de încredere pentru Statele Unite.
Documentul este cel mai recent dintr-o serie de declaraţii ale oficialilor americani care au răsturnat ipotezele postbelice privind relaţia strânsă a Europei cu cel mai puternic aliat al său, Statele Unite.
„Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în cel mult câteva decenii, anumiţi membri ai NATO să devină în majoritate neeuropeni”, se arată în document.
Unii comentatori europeni au afirmat că documentul reflectă punctele de vedere ale partidelor politice europene de extremă dreapta, care au crescut până au devenit principala opoziţie la guvernele din Germania, Franţa şi alte aliaţi tradiţionali ai Statelor Unite.
Administraţia Trump, se arată în document, doreşte să restabilească „identitatea occidentală” în Europa. Acest lucru survine în contextul în care Trump a folosit o retorică din ce în ce mai rasistă împotriva imigranţilor de culoare din Statele Unite.
Politicienii şi oficialii europeni s-au arătat indignaţi de tonul adoptat de Washington, dar, în timp ce se grăbesc să-şi reconstruiască armatele neglijate pentru a face faţă unei ameninţări percepute din partea Rusiei, ei continuă să se bazeze în mare măsură pe sprijinul militar al SUA.
Curtarea Rusiei
Documentul afirma că era în interesul strategic al Statelor Unite să negocieze o soluţie rapidă în Ucraina şi să restabilească „stabilitatea strategică” cu Rusia.
Trump are o istorie de comentarii pozitive şi admirative la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin, care au stârnit de mult timp critici că ar fi „blând cu Rusia”.
Reuters a relatat vineri că Washingtonul doreşte ca Europa să preia majoritatea capacităţilor de apărare convenţionale ale NATO, de la informaţii la rachete, un termen limită strâns care li s-a părut nerealist unor oficiali europeni.
Evaluând poziţia regiunilor lumii în agenda lui Trump, Brad Bowman, expert la think-tank-ul Foundation for Defense of Democracies din Washington, a scris pe X: „Câştigătorii în competiţia pentru timp, resurse şi atenţie? Emisfera vestică şi poate Pacificul. Pierzătorii? Europa. De stabilit? Orientul Mijlociu. Africa? Mult noroc…”.
Într-o postare, Musk scrie că „birocrația UE sufocă încet Europa până la moarte”, în alta aprobă spusele lui Viktor Orban, din Ungaria, potrivit căruia „UE se îneacă în corupție”. Totul culminează cu acuzația lui Musk că în 2024 UE s-a amestecat în alegerile americane din 2024.
Musk a răspuns la o postare a unui alt utilizator, susținând că UE are un istoric de „urmărire a lui Elon Musk” și a vrut să împiedice transmisiunea sa în direct împreună cu candidatul la președinție de atunci și actualul președinte american Donald Trump, anul trecut. „Asta e adevărat. A fost un amestec nebunesc în alegeri”, a scris Musk.
„«UE» a impus această amendă nebunească nu doar lui X, ci și mie personal, ceea ce este și mai nebunesc! Prin urmare, ar părea potrivit să aplicăm răspunsul nostru nu doar UE, ci și persoanelor care au luat această măsură împotriva mea”, a scris Musk într-o postare anterioară.
Elon Musk nu a precizat dacă va contesta în justiţie decizia Comisiei Europene. El şi-a continuat criticile la adresa UE într-o serie de alte postări pe X, acuzând blocul european de cenzură şi cerând Statelor Unite să impună sancţiuni contra UE.
Editor : M.C