Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cer premierului Ilie Bolojan să clarifice public o serie de „«coincidențe» de care nu mai scapă și care, puse cap la cap, nu mai arată a coincidențe, ci a simptom de sistem”. Printre „coincidențele” menționate de se numără și cazul avocatei Adriana Georgescu, acuzată că cerea mită unui om de afaceri pentru intervenții în dosare penale, care s-ar fi folosit de numele șefului Executivului pentru a câștiga încrederea celor de la care pretindea mită.
„În dosarul care a făcut deja înconjurul presei, o persoană cu profil juridic a fost surprinsă în flagrant primind 60.000 de euro, într-o speță descrisă ca trafic de influență, cu promisiuni de intervenții la vârful instituțiilor. În stenograme și relatări de presă apare invocarea numelui premierului și ideea de acces direct la acesta, în aceeași narațiune de influență și intermediere.
Premierul a declarat public că nu poate dezminți toată ziua afirmații fără fundament ale unor oameni care se folosesc de o poză. De acord, nu poate, dar exact de aceea trebuie să reușească, măcar o dată, să explice limpede criteriile după care se delimitează personal și instituțional de astfel de rețele de acces și intermedieri, cine intră în proximitatea Palatului Victoria, prin ce filtre și cu ce interes ori responsabilitate.
Problema nu este că cineva rostește numele premierului într-o convorbire interceptată; problema este ecosistemul care face credibilă, în mentalul public, ideea că se ajunge la premier pe bani, pe relații, pe uși laterale. Acest ecosistem are deja episoade documentate în presă, care cer, din respect pentru instituția pe care o conduce, o clarificare fără echivoc”, se arată în comunicatul de presă al sindicatului.
Ulterior, în comunicat au fost aduse în atenție și explicațiile date de fostul vicepremier Dragoș Anastasiu în scandalul mitei de la ANAF, care a afirmat că „există două tipuri de şpăgi – şpăgi de supravieţuire şi şpăgi de îmbogăţire”, dar, în situația discutată, a fost vorba despre supraviețuire.
„În primul rând, România a auzit, cu uimire, de la un viceprim-ministru conceptul de «șpagă de supraviețuire», rostit public în context guvernamental, concept care a produs reacții ferme și a fost consemnat ca atare în presă”.
Mai mult, și întâlnirea dintre premier și Fănel Bogoș, acuzat de instigare la șantaj și cumpărare de influență, a fost menționată: „În al doilea rând, presa a relatat cazul unui afacerist care ar fi plătit sume uriașe pentru a ajunge la premier, într-un scandal în care întâlnirea cu Ilie-Gavril Bolojan a fost discutată public, inclusiv cu detalii despre intermediari și lipeală”.
„În al treilea rând, premierul a modificat cadrul normativ privind criteriile pentru numirea șefului Corpului de Control al Prim-ministrului, eliminându-le pe cele anterioare și lăsând doar exigențele generale ale unui rang de secretar de stat, fapt explicat public că erau prea restrictive pentru persoana pe care și-o dorea în acea funcție publică.
În al patrulea rând, există un istoric public de controverse legate de Eximbank, o sinecură «descoperită» de premier tocmai în 2025, de la care, cu «responsabilitate asumată», doar în 2007, acesta a încasat 71 de salarii medii lunare.
Solicităm un răspuns public, punctual: care este relația personală și instituțională reală cu persoanele care au invocat numele premierului; cum se explică, procedural, traseele de acces la cabinetul premierului și cine răspunde pentru ele; care este poziția premierului față de cultura intermedierii și a lipelii, într-un guvern în care asemenea practici sunt vehiculate ca monedă de schimb; ce mecanisme de verificare și filtrare există pentru întâlniri, recomandări și introduceri, și cine le validează; ce măsuri concrete au fost luate pentru a bloca orice canal informal de influență, astfel încât Palatul Victoria să nu devină un punct de livrare pentru promisiuni vândute pe piața «gri» a relațiilor; și, în fine, dacă premierul își asumă public standardul minim de integritate pe care îl pretinde altora: acela că, atunci când se invocă numele tău ca ușă de acces, nu te ascunzi după ironii, ci lămurești faptele, numele, circuitul, responsabilitățile”, se mai arată în comunicat.
În aceeași ordine de idei, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului cer clarificări în aceste cazuri „cu aceeași fermitate cu care Guvernul a avut curaj să ia măsuri dure pentru oamenii care muncesc și sunt corecți: noile reguli care reduc plata concediilor medicale (prima zi neplătită), pachetele fiscal-bugetare discutate în spațiul public cu majorări de taxe și înghețările/tăierile de cheltuieli ori venituri”.
„Dacă statul are curaj să strângă cureaua celor mulți și fără proptele, atunci trebuie să aibă curaj și să lumineze, fără echivoc, zonele de proximitate, numiri, comitete și «coincidențe» care macină încrederea publică. Reforma nu este doar despre a tăia costuri ori venituri; e despre a tăia și dependențele, «intrările», intermedierile, dublul standard și reflexul de a cere sacrificii de jos, în timp ce sus se explică totul prin «nu pot să dezmint toată ziua»”.
Citește și:
Editor : A.M.G.