Granițele Flancului Estic și ale României, apărate de roboți tereștri și mii de drone controlate de IA. Ce spune ministrul Apărării

0
2
granitele-flancului-estic-si-ale-romaniei,-aparate-de-roboti-terestri-si-mii-de-drone-controlate-de-ia.-ce-spune-ministrul-apararii
Granițele Flancului Estic și ale României, apărate de roboți tereștri și mii de drone controlate de IA. Ce spune ministrul Apărării

NATO intenționează să își consolideze apărarea la granițele Europei cu Rusia în următorii doi ani, în special prin crearea unei „zone automatizate” de apărare, asistate de inteligența artificială, dotată aproape fără soldați, a declarat sâmbătă generalul de brigadă Thomas Lowin, adjunctul șefului operațiunilor de la Comandamentul Terestru NATO din Izmir, Turcia, pentru ziarul de duminică Welt am Sonntag. Ministrul Apărării Radu Miruță a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, despre informaţia apărută în presa internaţională.

Acest plan de apărare va include o zonă de apărare pe care inamicul va trebui să o traverseze înainte de a avansa, un „fel de zonă fierbinte”, a declarat generalul de brigadă Thomas Lowin.

Mai exact, senzorii vor detecta forțele inamice și vor activa sisteme de apărare, cum ar fi drone înarmate , vehicule de luptă parțial autonome, roboți tereştri fără pilot, precum și sisteme automate de apărare aeriană și antirachetă, a explicat generalul.

„Vorbim despre o sferă operațională automatizată în care senzorii și efectorii se integrează perfect. Senzorii detectează inamicul, îl raportează imediat și apoi, conform instrucțiunilor predefinite, activează efectorii conectați. Acestea includ drone înarmate, vehicule de luptă semi-autonome, sisteme robotizate terestre fără pilot (care cred că vor influența războiul terestru într-un mod similar cu modul în care dronele influențează în prezent războiul aerian) și sisteme automate de apărare aeriană și antirachetă. Aceste sisteme interconectate sunt concepute pentru a ataca rapid inamicul, a-i perturba capacitățile operaționale și a-l priva în mod fiabil de puterea și inițiativa de luptă”, a explicat generalul Lowin.

„Decizia de a utiliza arme rămâne întotdeauna o responsabilitate umană”

Totuși, decizia finală de a utiliza aceste arme va „rămâne întotdeauna sub responsabilitatea umană”.

„Conform principiilor noastre operaționale și standardelor etice, decizia de a utiliza arme rămâne întotdeauna o responsabilitate umană. Inteligența artificială susține acest lucru, mai ales atunci când o decizie trebuie luată rapid. Nu este vorba despre „dezumanizarea” războiului. În cele din urmă, oamenii decid în mod responsabil când și cum sunt folosite armele”, a adăugat sursa citată.

Senzorii, care se așteaptă să acopere o suprafață de câteva mii de kilometri, vor fi amplasați „pe sol, în spațiu, în spațiul cibernetic sau în aer”, potrivit generalului Lowin.

Aceștia vor putea colecta date despre „mișcările sau utilizarea armelor de către adversar” pentru a informa „toate țările NATO în timp real”, explică el.

Va fi în continuare o chestiune de consolidare a stocurilor de arme existente, de menținere a trupelor staționate „la același nivel” ca în prezent și, în final, de utilizare a cloud computing-ului și a inteligenței artificiale pentru gestionarea sistemului, conchide el.

„Vom vedea stocuri semnificativ mai mari decât înainte în statele de graniță NATO cu Rusia; acestea includ, de exemplu, depozite de arme și muniții pentru rearmarea sistemelor de apărare din zona automatizată, dar și pentru echiparea forțelor armate NATO”, a mai spus generalul.

Aproape SF

Sună aproape SF: Deci, în anumite zone, în viitor, doar armele vor lupta cu armele; soldații nu vor mai apărea?

„Sistemele fără pilot nu pot descuraja sau opri permanent un adversar. Pentru asta, avem nevoie de soldați; pentru asta, avem nevoie de armate. Forțele armate rusești sunt disponibile în număr atât de mare în regiunea de frontieră încât nu ne putem permite să reducem propriile forțe. Trebuie să continuăm să respectăm cerințele stabilite în planurile regionale ale NATO.”, a răspuns generalul.

„Planul este de a crea o rețea bazată pe cloud. Sistemele bazate pe inteligență artificială – inclusiv modele generative și învățare automată – vor consolida informațiile în timp real și le vor transmite direct forțelor desfășurate. Această rețea de luptă bazată pe cloud formează sistemul central al Liniei de Descurajare a Flancului Estic, transformând oamenii și mașinile într-o echipă strâns coordonată”, a mai declarat sursa citată.

Ziarul german a relatat că există programe de testare în Polonia și România care testează capabilitățile propuse, iar întregul NATO ar trebui să lucreze pentru ca sistemul să fie operațional până la sfârșitul anului 2027.

Apărarea flancului estic al Europei, o prioritate „imediată”

Membrii europeni ai NATO își intensifică pregătirea din cauza îngrijorării că Rusia, a cărei economie se află pe picior de război din cauza conflictului său din Ucraina, ar putea încerca să se extindă în continuare pe teritoriul UE.

Întregul sistem NATO ar trebui implementat, dacă este posibil, până la sfârșitul anului 2027, conform informațiilor din Welt am Sonntag.

Apărarea flancului estic al Europei trebuie să fie o prioritate „imediată” din cauza amenințării rusești, au cerut liderii a opt țări din nordul și estul Europei (Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, România și Bulgaria) într-o declarație comună din decembrie.

Ce a răspuns ministrul Apărării când a fost înrebat despre informațiile apărute în presa străină

Ministrul Apărării a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, despre informaţia apărută în presa internaţională conform căreia România, alături de alte state, va găzdui zone automatizate de către NATO, pentru apărarea contra Rusiei.

„Este o informaţie mult prea generală. Apărare împotriva pericolului care vine din Rusia se întâmplă pe tot flancul estic. Există în momentul de faţă şi în România o astfel de apărare, apărare care se îmbunătăţeşte în fiecare zi şi parte din achiziţiile pe care le vom face prin Programul SAFE, am anunţat proiecte de achiziţii pentru drone, apărare antiaeriană, sunt şi cu scopul acesta. Da, în strategia României, Rusia rămâne un principal pericol şi al Europei”, a afirmat Radu Miruţă.

El a fost întrebat dacă NATO testează în România astfel de echipamente automatizate. 

„Nu se fac teste decât atunci când cele două armate sau Armata României şi armata ţării membre NATO care furnizează astfel de soluţii acceptă să integreze, se întâmplă într-un mod oficial. Nu se întâmplă nimic la modul ăsta, «să facem diverse teste, să vedem cum merg necunoscute». Tot ce se întâmplă în România este sub coordonarea Armatei României, în colaborare cu statele membre NATO. Deja să ştiţi că nu mai este o linie foarte clară de demarcaţie. Am văzut în centrele din România militari români care sunt comandaţi de un comandant de altă naţionalitate, membru NATO, am văzut comandanţi români care coordonează militari din alte ţări, membri NATO, am văzut militarii români care vorbesc limba engleză, limba franceză cu camarazi de-ai lor, nu mai este o chestiune extraordinar de marcantă, aşa, în aceste tipuri de activităţi”, a declarat Radu Miruţă.

„NATO, foarte activă în regiunea Mării Negre”

Zilele trecute, în cadrul unei conferințe de presă la NATO, generalul Alexus G. Grynkewich, comandant suprem al forțelor aliate din Europa, declara că NATO este foarte activă în regiunea Mării Negre, unde are două forțe terestre avansate, una în Bulgaria, condusă de italieni, și una în România, condusă de francezi.

„Eastern Sentry (Sentinela Estică) este o parte importantă a ceea ce urmărim. Și asta se aplică și capacităților de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (UAS) și îmbunătățirii capacităților noastre de detectare și combatere a UAS. Am colaborat cu LANDCOM și cu SACT pentru a găsi soluții de a aplica lecțiile învățate din Ucraina și de a consolida Eastern Sentry cu unele dintre aceste capacități. Și, desigur, construim o modalitate foarte flexibilă de a muta capacități mai mari de apărare antirachetă și capacități de luptă la locul unde este nevoie. Așadar, cred că vor fi multe activități în regiunea Mării Negre. Sunt extrem de entuziasmat de acest lucru, având în vedere că am fost acolo, și sper să mă întorc în vară, pentru că a fost destul de frig”, a declarat acesta, cu referire la vizita sa în România.

Editor : M.C

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.