O reuniune sobră la Bruxelles a devenit un priveghi pentru o ordine mondială veche de zeci de ani, care se destramă. Acum nu mai există cale de întoarcere. Acesta a fost mesajul liderilor europeni care s-au reunit joi la în Capitala Europei, opinează jurnaliștii de la POLITICO.
Și chiar dacă acest summit de urgență, convocat ca răspuns la amenințările lui Donald Trump de a confisca Groenlanda, s-a transformat într-un eveniment mult mai puțin dramatic, deoarece președintele SUA a dat înapoi cu 24 de ore înainte, conștientizarea tăcută că Rubiconul post-1945 al Europei a fost trecut, a fost, dacă se poate spune așa, cu atât mai frapantă.
Blocul comunitar trebuie să îmbrățișeze independența
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, cei doi lideri cei mai puternici ai UE, care nu au fost de acord în ultima perioadă, au fost uniți în avertismentul că criza actuală transatlantică a catapultat blocul comunitar într-o nouă realitate dură – una în care trebuie să îmbrățișeze independența.
„Știm că trebuie să lucrăm ca o Europă independentă”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la sfârșitul reuniunii de cinci ore.
Și, deși, spre deosebire de recentele summituri ale UE, nu au existat declarații bombastice, certuri sau chiar decizii de luat, reuniunea a semnalat în mod discret o înțelegere tacită, potrivit afirmațiilor făcute de patru diplomați ai UE și de un oficial cu cunoștințe despre discuțiile liderilor, că există o ruptură decisivă între vechea ordine și cea nouă, între modul în care a funcționat Occidentul de la al Doilea Război Mondial și ceea ce ne așteaptă în viitor.
Amenințările fără precedent ale lui Trump la adresa Groenlandei au acționat ca un avertisment brusc
Deși schimbarea mentală către independență se contura de ani de zile – încă de când Trump s-a mutat la Casa Albă în 2017 – amenințările sale fără precedent la adresa Groenlandei au acționat ca un avertisment brusc, forțându-i să ia măsuri care ar fi fost de neconceput chiar și cu câteva luni în urmă, au spus ei.
„Acesta este momentul Rubicon”, a declarat un diplomat al UE dintr-o țară din flancul estic, care are cunoștință despre discuțiile liderilor. „Este o terapie de șoc. Europa nu poate reveni la starea anterioară. Liderii spun acest lucru de zile întregi.” Cum ar arăta această nouă stare este, ca de obicei, o discuție pentru altă zi.
Dar au existat indicii în această săptămână. Răspunsul inițial al liderilor UE la criza din Groenlanda – suspendarea acordului comercial UE-SUA, trimiterea de trupe în Groenlanda, amenințarea cu aplicarea de represalii comerciale drastice împotriva SUA – a servit ca un gust al ceea ce ar putea urma.
Totul, dintr-o dată
Între ei, și apoi în public, liderii au subliniat că răspunsul rapid și unitar din această lună nu poate fi unul izolat. În schimb, acesta ar trebui să definească abordarea blocului comunitar față de aproape toate aspectele.
„Nu poate fi vorba doar de securitatea energetică sau de apărare, nu poate fi vorba doar de puterea economică sau de dependența comercială, trebuie să fie totul, dintr-o dată”, a spus unul dintre diplomați.
O caracteristică cheie a noii căutări a independenței Europei este un grad de unitate care a lipsit mult timp blocului comunitar.
Pentru țările din flancul estic al blocului comunitar, poziția lor în calea unei Rusii expansioniste a susținut mult timp o credință cvasi-religioasă în NATO — în care SUA, de încredere, aveau cea mai mare armată și garantau apărarea tuturor celorlalte membre — și în capacitatea sa de a descuraja Moscova. Un sentiment de dependență existențială față de SUA a ținut aceste țări ferm în tabăra Washingtonului, ducând la dezacorduri cu țările mai vestice, precum Franța, care susțin „autonomia strategică” a Europei.
Din ce în ce mai multe țări sunt dispuse să se alăture eforturilor de independență
Acum, Franța nu mai este o excepție. Chiar și țările expuse direct expansionismului Rusiei se arată dispuse să se alăture eforturilor de independență.
Estonia este un exemplu în acest sens. Mica țară baltică a declarat săptămâna trecută că va lua în considerare trimiterea de trupe în Groenlanda, ca parte a unei „misiuni de evaluare” organizate de NATO. Tallinn nu a trimis în final niciun soldat, dar simplul fapt că a ridicat această posibilitate a fost remarcabil.
„Când Europa nu este divizată, când suntem uniți și când suntem clari și puternici, inclusiv în dorința noastră de a ne apăra, atunci rezultatele vor fi vizibile”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen. „Cred că am învățat ceva în ultimele zile și săptămâni.”
Polonia, unul dintre cei mai fideli susținători ai SUA, a ieșit, de asemenea, din zona sa tradițională de confort. În discuțiile despre modul de răspuns, premierul Donald Tusk a semnalat deschiderea față de utilizarea Instrumentului anti-coerciție al UE – un instrument puternic de represalii comerciale care permite limitarea investițiilor din partea națiunilor amenințătoare, potrivit diplomaților.
„Am respectat și acceptat întotdeauna leadershipul american”, a declarat Tusk.
„Dar ceea ce avem nevoie astăzi în politica noastră este încrederea și respectul între partenerii noștri de aici, nu dominația și coerciunea. Asta nu funcționează.”
Învățarea lecției
O realizare similară se instalează în țările nordice ale Europei, care practică comerțul liber.
Deși țări precum Danemarca, Suedia și Țările de Jos s-au opus în mod tradițional oricărei mișcări care riscă să pună în pericol relațiile comerciale cu SUA, aceste țări au semnalat, de asemenea, deschiderea față de represalii împotriva lui Trump.
„Aceasta este o nouă eră în care nu vom mai depinde de ei”, a declarat un al patrulea diplomat al UE. „Cel puțin nu pentru trei ani”, cât timp Trump este încă în funcție. „Această criză din Groenlanda a fost un test. Am învățat lecția.”
Chiar și Germania, a cărei cultură politică a fost definită timp de decenii de încrederea în relația transatlantică, pune sub semnul întrebării vechile presupuneri. Merz a sugerat că Germania ar putea fi de acord cu o reacție comercială dură împotriva SUA.
În timp ce diplomații și oficialii UE au recunoscut că aceste măsuri au contribuit la schimbarea opiniei lui Trump cu privire la amenințările sale tarifare, ei au avertizat că acum sunt necesare alte decizii dure.
„Trebuie să ne asumăm agenda noastră”, a adăugat al patrulea diplomat. „Ucraina, productivitatea, competitivitatea, securitatea, autonomia strategică. Lecția este să nu spunem nu la toate.”
Editor : M.C