Ilie Bolojan a declarat marți seara că semnarea Acordului Mercosur este o decizie corectă a Uniunii Europene și că „România a făcut bine că a susținut această decizie”. Premierul a explicat la TVR că acordul are oportunități dar și riscuri, venind cu exemple în acest sens. De asemenea, Bolojan a spus că poate că orice ministru al Agriculturii, nu neapărat de la PSD, s-ar fi opus acordului, dar situația trebuie văzută în ansamblul economiei.
Premierul a fost întrebat cum s-a luat decizia cu privire la Acordul UE-Mercosur şi dacă acest subiect a fost discutat în coaliţia de guvernare.
„România depinde de piețele europene. Dacă Uniunea Europeană merge bine, economia noastră fiind într-o bună măsură integrată în lanțurile valorice europene, funcționează și ea bine. Funcționează ca o locomotivă Uniunea Europeană pentru noi.
Or, Uniunea Europeană a avut de luat o decizie strategică pe care o negocia de 25 de ani, de a-și extinde piețele. Deci, piața noastră europeană, care este de 450 de milioane de consumatori, a încheiat un acord prin care se vor elimina treptat, în următorii 10-15 ani, taxele vamale cu țările din America de Sud, așa numitul Mercosur, care este un grup de peste 260 de milioane de consumatori, și practic s-a făcut o zonă economică care se va dezvolta treptat”, a declarat Ilie Bolojan.
Teoretic, ar trebui să fie niște beneficii importante pentru ambele părți, pentru că o piață mare îți permite să scalezi, să crești, să vinzi mai mult și să vinzi mai ieftin, în așa fel încât toți să câștige.
Oportunități, dar și riscuri
El a menţionat că există „riscuri şi oportunităţi” cu privire la acest acord, iar el „va funcţiona ca un aspirator pentru economia românească” şi poate să aducă nişte beneficii pe care companiile româneşti să le valorifice treptat.
„Ca în orice acord comercial, există oportunități și există riscuri.
Care sunt oportunitățile, trebuie să discutăm deschis. Eu cred că Uniunea Europeană a luat o decizie corectă și cred că România a făcut bine că a susținut această decizie, pentru că acesta este tabloul general. Dar într-un tablou general există riscuri și oportunități. Ca oportunităţi – astăzi, Europa exportă produse industriale, exportă mașini, utilaje, care au taxe vamale de la 35%, cât sunt autoturismele de exemplu, coborând până la 18%, 15%. Și cu toate aceste taxe, aceste produse sunt competitive, și UE este pe locul 2 ca număr de mașini vândute în aceste țări. China este pe primul loc.
Dacă în următorii 10-15 ani aceste taxe se vor reduce treptat, înseamnă că tot treptat, exporturile europene vor fi mai competitive pe aceste piețe noi, în așa fel încât companiile românești care sunt integrate direct și indirect în aceste lanțuri valorice, unde sunt sute de mii de oameni care lucrează în România, lucrează în companii private, își exportă produsele și componentele pe aceste piețe”, a explicat premierul.
Beneficii pentru companiile românești
„Vor exista beneficii pe care companiile românești le vor valorifica treptat.
Riscurile sunt pe componentele de agricultură, unde aceste țări, datorită fermelor industriale puternice, datorită cultivării pe suprafețe mari și într-o formă cu randamente mari, a cărnii de vită, de pui, porumb și altele. Asta a făcut ca multe țări care au componente agricole importante, inclusiv România, să fie rezervate legat de această înțelegere.
Dacă ne aducem aminte ce s-a întâmplat – practic, după negocieri care au trenat, și după ce nu s-a ajuns la o majoritate de țări care să respecte condițiile de luare a unei decizii – mai mult de jumătate și 60% din populație -, cred că înainte de Crăciun, a fost un consiliu european la care președintele Nicușor Dan a participat, și acolo, practic s-a convenit că se va semna acordul Mercosur”, a precizat Ilie Bolojan.
Condiții suplimentare de protejare a agricultorilor europeni
„Italia nu a fost de acord să participe la semnare și a cerut o prelungire a negocierilor, și aceste negocieri s-au derulat pe final de an și pe început de an. Câteva lucruri importante au fost stabilite, niște condiții suplimentare de siguranță pentru a limita riscurile pe componenta agricolă, adică pentru a nu avea, de exemplu, niște importuri în țările europene a acestor produse la niște prețuri foarte mici. Au fost limitate cantitățile, a scăzut de 8% la 5% procentul de la care, dacă aceste produse depășesc o cotă de piață, țările pot să suspende scutirea de taxe, deci poți să revină la taxe mai mari. Oricum, aceste măsuri se vor aplica în următorii 10 ani.
Ca măsură suplimentară de sprijin, s-au alocat fermierilor – pentru că noi eram o țară care am susținut politica agricilă comună, adică să existe o linie de finanțare a fermierilor, pentru a-i face să rămână competitivi – și practic s-au alocat 45 de miliarde suplimentar, pe componenta de politică agricolă, prin care agricultorilor români le revin 3,8 miliarde, deci practic este suma care o primește azi România într-un an, pe toate componentele. Va veni un bonus suplimentar pentru agricultorii români ca să fie competitivi
Acestea sunt riscurile și trebuie să le explicăm oamenilor”, a subliniat premierul.
O decizie luată per ansamblu
„Având în vedere tabloul general, Ministerul Economiei a notificat Ministerul de Externe, și Ministerul de Externe, atunci când s-a pus în discuție în comitetul în care votează ambasadorii fiecărei țări la Comisia Europeană, a dat o instrucțiune ambasadoarei noastre, doamna Iulia Matei, în așa fel încât să voteze, dar dânsa participase la toate negocierile, și a fost un acord între guvern și domnul președinte în așa fel încât să avem o poziție convergentă.
Dacă s-ar fi discutat poate mai mult, dacă toți erau preocupați de aceste subiecte, cred că era mai bine. Dar, vă dați seama, când discuți între sărbători… Îndiferent cine ar fi fost ministrul Agriculturii, de la orice partid n-ar fi putut să susțină acest lucru, dar aici nu luăm decizii strict după un domeniu, ci trebuie să vedem tabloul per ansamblu, a fost o decizie luată per ansamblu”, a conchis premierul.
Editor : Liviu Cojan