Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a precizat marţi că dezbaterea purtată de unele ţări europene, în frunte cu Germania şi Regatul Unit, cu privire la o posibilă misiune în Groenlanda nu se concentrează pe trimiterea de trupe pe teritoriul autonom danez, ci pe operaţiuni de supraveghere, patrulare, recunoaştere şi manevre, informează EFE.
„Ţinând cont de dimensiunea insulei Groenlanda şi de populaţia sa foarte redusă de 55.000 de locuitori, dintre care între 25.000 şi 30.000 trăiesc în Nuuk, este clar că nu vorbim despre o regiune normală, despre un teritoriu normal. Aceasta înseamnă că doar cu prezenţa trupelor nu se poate asigura o protecţie completă acolo”, a spus el într-o conferinţă de presă comună cu şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas.
Groenlanda are 2,1 milioane de kilometri pătraţi, dintre care 80% sunt în mod permanent acoperiţi de gheaţă, notează EFE, citată de Agerpres.
Prin urmare, a explicat Pistorius, „este vorba de supraveghere, patrule, a vedea ce se întâmplă sub apă, pe apă şi în aer, despre recunoaştere şi, de asemenea, despre antrenamente regulate in situ pentru a demonstra (SUA) că suntem prezenţi”.
Pistorius a subliniat urgenţa de a pune în funcţiune o misiune în faţa ameninţărilor anexioniste ale preşedintelui american, Donald Trump, care a afirmat că intenţionează să ia insula arctică „de voie sau cu forţa”, argumentând că Groenlanda nu este suficient protejată împotriva Chinei şi a Rusiei.
Crearea unei operaţiuni „Santinela Arctică”
Crearea unei operaţiuni „Santinela Arctică” în jurul Groenlandei, similară cu „Santinela Estică” a NATO pentru a proteja teritoriul de-a lungul flancului estic al organizaţiei ar presupune realizarea acesteia în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, pe lângă timp, şi nu ar fi gata „nici în patru săptămâni, nici în următoarele trei luni”, a estimat el.
Europa nu are această marjă, a estimat ministrul german al apărării, care a subliniat că o intervenţie din partea SUA pentru a prelua controlul Groenlandei „ar fi o situaţie cu adevărat fără precedent în istoria NATO şi în istoria oricărei alianţe de apărare din lume”.
„Credem, în acest mic grup care s-a reunit şi care schimbă idei împreună cu Danemarca, că sunt necesare câteva semnale în plus, chiar înainte, şi, cu siguranţă, întotdeauna în coordonare cu americanii”, a subliniat Boris Pistorius.
Intenţia este, conform declaraţiilor sale, „să le fie clar americanilor” că aliaţii europeni consideră „Groenlanda ca parte a NATO” şi să conştientizeze că protecţia acesteia „este o sarcină a Alianţei şi, prin urmare, a aliaţilor săi”.
Păstrarea în siguranţă a Groenlandei şi a Arcticii nu reprezintă un interes exclusiv al SUA, ci al NATO în ansamblu
„Vrem să documentăm acest lucru şi să continuăm să lucrăm la scenarii de exerciţii, în desfăşurări, în vizite la porturi, în zboruri de supraveghere, dar în coordonare sau, ideal, cu participarea forţelor armate americane”, a subliniat el.
Pistorius a mai afirmat că păstrarea în siguranţă a Groenlandei şi a Arcticii nu reprezintă un interes exclusiv al SUA, ci al NATO în ansamblu şi, în plus, al Europei în general.
Ministrul german al apărării a subliniat că ruta Atlanticului de Nord este de o importanţă centrală pentru transportul între continentul american şi Europa şi pentru relaţiile dintre cele două. El a adăugat că, în acest moment, este prea devreme să se facă o predicţie clară a ceea ce se va întâmpla.
Kallas a susţinut că Uniunea Europeană analizează în prezent ce instrumente are la dispoziţie pentru a răspunde unei eventuale acţiuni ostile a SUA împotriva unui membru al blocului comunitar şi al NATO, precum Danemarca, dar că nu ar fi bine ca acest lucru să se discute în mass-media.
Editor : Liviu Cojan