Hainan, o insulă din China de 50 de ori mai mare decât Singapore, a eliminat tarifele pentru majoritatea importurilor, a redus drastic taxele care se aplică atât corporațiilor, cât și persoanelor fizice și s-a transformat în cel mai mare „port de liber schimb” din lume. În ciuda acestui semn atipic de deschidere, restul țării rămâne sub același regim de taxe de import foarte ridicate, în timp ce Beijingul își continuă războiul comercial cu Occidentul.
Liderul chinez Xi Jinping a descris Hainan drept „o poartă de acces importantă” care continuă „deschiderea Chinei în noua eră”. În același timp, Beijingul a impus noi tarife comerciale pentru importurile din Europa care ajung în China continentală, inclusiv în cazul lactatelor și cărnii de vită. În plus, a introdus controale stricte pentru exportul produselor cu dublă utilizare – civilă și militară – în Japonia.
Experimentul Hainan al Beijingului aduce aminte de era reformelor economice din China de după moartea lui Mao Zedong în 1976. Partidul Comunist a renunțat la dogma socialistă și a început să testeze politici îndrăznețe de piață liberă în unele domenii. Politicile care au dat rezultate au fost mai apoi extinse.
Locul Chinei în comerțul global este foarte diferit acum. Țara a devenit lider detașat în privința producției și are a doua cea mai mare economie din lume.
Xi se concentrează în continuare pe doctrina autosuficienței și vrea să se asigure că China nu va mai fi dependentă de alte țări în niciun domeniu. De asemenea, el nu a dat niciun semn că ar vrea să schimbe politicile axate pe export și tarife mari ce au ajutat țara să obțină un surplus comercial uriaș anul trecut de 1 trilion de dolari.
„Nu există niciun semn că Hainan ar anunța o deschidere mai vastă și sistematică a economiei naționale”, a spus Richard McGregor, cercetător de la Institutul Lowy din Australia. „În era surplusurilor comerciale record”, noul rol al insulei Hainan de port de liber schimb are un iz de înșelătorie „în termeni politici și de promovare”, a mai spus McGregor pentru New York Times.
Un port pentru rute interne a devenit practic o graniță internațională
Cele mai multe tipuri de produse pot fi importate acum în Hainan, o insulă cu 10 milioane de oameni – mai puțin de 1% din populația totală a Chinei, fără să fie taxate. Însă, produsele nu pot fi transportate în alte părți ale țării fără respectarea unor condiții stricte.
Produsele străine importate în Hainan pot ajunge în China continentală fără să fie taxate doar dacă au fost procesate astfel încât valoarea lor să crească cu cel puțin 30%.
În portul din Haikou, un terminal uriaș de pasageri și mărfuri din capitala provinciei Hainan, navele circulă zi și noapte către provincia învecinată Guangdong.
Ceea ce era odată un port pentru marfa transportată pe rute interne a devenit practic o graniță internațională. Serviciul vamal chinez gestionează fluxul de mărfuri din Hainan înspre alte zone din China, verificând camioanele să nu conțină produse scutite de taxe vamale și introduse ilegal în restul țării.
Hainan a început să atragă deja mai mulți comercianți și companii din străinătate care, altfel, ar fi trebuit să plătească tarife foarte mari pentru a vinde produse în China.
Printre aceștia se numără și Nesredin Hussein, care importă boabe de cafea din Etiopia, le procesează și apoi le vinde în restul Chinei fără să plătească tarife sau alte impozite.
Cea mai mare zonă economică specială a Chinei a dezamăgit până acum
Cu toate că oficialii din Hainan prezintă insula ca pe o poartă înspre o „nouă eră a deschiderii”, liderul Xi a transmis clar că importanța strategică a provinciei face ca interesele de securitate să primeze în fața ambițiilor economice.
Cu câteva zile înainte ca sistemul fără tarife să înceapă, luna trecută, un tribunal din Shanghai l-a condamnat pe fostul lider comunist al insulei, Luo Baoming, la 15 ani de închisoare pentru că ar fi acceptat mită în valoare de 113 milioane de yuani (16 milioane de dolari) în cei aproape 30 de ani de carieră.
Hainan are o istorie lungă de planuri care au dezamăgit. În 1988, a fost desemnată drept cea mai mare zonă economică specială a Chinei, însă cooperarea cu companiile străine a fost redusă rapid după ce Xi a ajuns la putere în 2012.
Insula nu a atins nici pe departe succesul cunoscut de alte zone economice speciale, precum Shenzen, și atrage puține investiții străine directe, potrivit unui raport al Institutului de Competitivitate din Asia din cadrul Universității Naționale din Singapore.
Experimentul portului de liber schimb îi va permite Chinei să testeze noi abordări în domenii precum finanțe, educație și taxare, „protejând în același timp status quo-ul pe continent”, a explicat Lauren Johnson, fondatoarea firmei de consultanță New South Economics din Australia.
Editor : Raul Nețoiu