Parlamentul European a votat joi amânarea cu trei ani a unor obligații privind monitorizarea și raportarea emisiilor de metan în sectorul energetic, după adoptarea unui amendament susținut de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei. Acesta susține că măsura va proteja competitivitatea producătorilor de petrol și gaze din România și din Uniunea Europeană, prin acordarea unui termen suplimentar pentru adaptarea la cerințele europene.
Propunerea a fost adoptată cu 341 de voturi, potrivit eurodeputatului, și prevede o perioadă de amânare cu doi ani mai mare decât cea propusă inițial de Comisia Europeană. Într-o postare pe Facebook, Virgil Popescu a anunțat că a obținut, împreună cu colegii din Partidul Popular European (PPE), și introducerea unei clauze de revizuire, prin care Executivul european ar urma să prezinte, până la 1 iulie 2029, un raport privind pregătirea pentru aplicarea noilor reguli și efectele asupra securității aprovizionării cu energie.
„Amânare cu trei ani a obligațiilor privind emisiile de metan: protejăm producția de petrol și gaze din România și din UE! Amendamentul meu și al colegilor a fost adoptat! Și mai mult chiar, împreună cu PPE am obținut introducerea unei clauze de revizuire, care prevede prezentarea de către Comisia Europeană, până la 1 iulie 2029, a unui raport privind gradul de pregătire pentru implementare și securitatea aprovizionării, în completarea evaluării prevăzute la articolul 36”, a transmis europarlamentarul.
Ce obligații privind emisiile de metan ar urma să fie amânate
Una dintre principalele modificări vizează importatorii de țiței, gaze naturale și cărbune, care ar urma să aibă termen până la 31 mai 2031 pentru a demonstra că acordurile de furnizare încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024 respectă cerințe de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de metan echivalente celor din Uniunea Europeană.
Același termen este prevăzut și pentru raportarea eforturilor de adaptare a contractelor mai vechi. În cazul primei raportări privind intensitatea emisiilor de metan, termenul propus este 5 august 2031, în loc de 5 august 2029, atât pentru producătorii, cât și pentru importatorii din UE.
În plus, operatorii europeni din sectorul petrolului și gazelor ar urma să beneficieze de trei ani suplimentari pentru transmiterea rapoartelor verificate privind emisiile de metan, până în februarie 2030 pentru activele operate direct și până în august 2031 pentru cele care nu sunt operate direct.
Virgil Popescu consideră că aceste modificări sunt necesare pentru ca firmele din industrie să poată suporta costurile noilor obligații fără să își reducă investițiile sau capacitatea de producție.
„De ce este important acest amendament pentru România? Și nu doar pentru România, ci și pentru toate statele din UE. Pentru că aplicarea acestor cerințe trebuie să țină cont și de realitățile din teren, de costurile pe care le presupun și de capacitatea producătorilor de a face investițiile necesare fără a-și pierde competitivitatea”, a explicat europarlamentarul.
România are aproximativ 43.000 de sonde de petrol și gaze care nu mai sunt utilizate
Pentru industria energetică românească, una dintre principalele dificultăți este numărul mare de sonde vechi, inclusiv instalații care nu mai sunt în exploatare, dar pentru care evaluarea și monitorizarea emisiilor pot presupune cheltuieli importante.
„Pentru România, miza este una concretă. Avem peste 50.000 de sonde de petrol și gaze, dintre care aproximativ 43.000 nu mai sunt utilizate. Evaluarea și monitorizarea acestor active pot genera costuri semnificative. Fără un calendar realist de aplicare, aceste cheltuieli riscă să afecteze competitivitatea producătorilor români și capacitatea lor de a susține investițiile majore pe care le au deja în derulare”, a precizat Virgil Popescu.
Fostul ministru al Energiei susține că amânarea nu reprezintă o renunțare la obiectivele de reducere a emisiilor de metan, ci o ajustare a calendarului de aplicare, în contextul actualelor probleme de aprovizionare și al presiunilor asupra industriei energetice: „Avem nevoie de obiective de mediu clare, dar și de termene care să permită industriei să se adapteze, să investească și să rămână competitivă. Prin susținerea acestei amânări, am pledat pentru un echilibru între responsabilitatea față de mediu, securitatea energetică și protejarea capacității de producție din România și din Uniunea Europeană”.
Editor : A.D.