Temperaturile extreme din vara anului 2026 au fost asociate cu aproape 50.400 de decese în oraşele europene, potrivit unei noi analize internaţionale. Aproximativ două treimi dintre aceste decese au fost atribuite încălzirii climatice provocate de activitatea umană. Cercetarea indică cea mai ridicată mortalitate asociată căldurii din perioada analizată şi evidenţiază impactul tot mai mare al temperaturilor extreme asupra sănătăţii populaţiei.
Analiza, realizată de cercetători de la Imperial College London şi London School of Hygiene & Tropical Medicine din Regatul Unit, a inclus 854 de zone urbane din 30 de ţări europene, printre care şi România.
Rezultatele au fost publicate vineri în revista Nature Health. Cercetarea privind vara anului 2026 completează un studiu al aceleiaşi echipe, publicat pe 14 octombrie, care a analizat mortalitatea asociată căldurii în oraşele europene în perioada 2000–2025.
Cercetătorii au estimat că temperaturile ridicate din perioada iunie–august 2026 au fost asociate cu 50.391 de decese, dintre care 32.619, reprezentând aproximativ 65%, au fost atribuite încălzirii climatice provocate de activitatea umană, în principal prin arderea combustibililor fosili.
Numărul estimat al deceselor este cu 71% mai mare decât cel calculat pentru vara anului 2022, când aceeaşi metodă a indicat 29.480 de decese asociate căldurii. Pentru vara anului 2003, cercetătorii au estimat 28.462 de decese în zonele analizate.
Cele mai multe decese au fost estimate în Italia, Franţa, Spania, Germania şi Regatul Unit.
Persoanele cu vârsta de cel puţin 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate dintre decesele estimate. Temperaturile extreme au afectat însă şi populaţia mai tânără, cercetătorii identificând peste 800 de decese asociate căldurii în grupa de vârstă 20–44 de ani.
Aproape o treime dintre decesele estimate pentru întreaga vară au fost asociate cu episodul de căldură extremă din perioada 17 iunie – 1 iulie, când temperaturile medii zilnice din zonele analizate au depăşit cu aproximativ 5,3°C valorile obişnuite.
Pentru evaluarea impactului schimbărilor climatice, cercetătorii au utilizat date meteorologice şi modele statistice care descriu relaţia dintre temperatură şi mortalitate. Temperaturile înregistrate în vara anului 2026 au fost comparate cu cele estimate pentru un scenariu climatic fără încălzirea provocată de activitatea umană.
Diferenţa dintre estimările mortalităţii în cele două scenarii a permis calcularea numărului de decese atribuite schimbărilor climatice.
Cercetarea a inclus zone urbane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum şi din Regatul Unit, Norvegia şi Elveţia, reprezentând aproximativ 40% din populaţia celor 30 de ţări.
România, printre ţările europene cu cele mai ridicate rate ale mortalităţii asociate căldurii
Potrivit studiului privind perioada 2000–2025, România s-a situat pe locul al treilea dintre cele 30 de ţări analizate în ceea ce priveşte rata medie anuală estimată a mortalităţii asociate căldurii, după Croaţia şi Malta.
Cercetătorii au estimat pentru zonele urbane analizate din România o rată medie anuală standardizată de 223 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori, comparativ cu 327 în Croaţia şi 226 în Malta. Aceste rate au fost ajustate pentru a permite comparaţii între populaţii cu structuri de vârstă diferite.
Bucureştiul s-a situat pe locul al doilea dintre cele 30 de capitale europene analizate, după Zagreb şi înaintea Romei, în privinţa mortalităţii asociate căldurii raportate la populaţie.
Pentru Bucureşti, cercetătorii au estimat o rată medie anuală standardizată de 268 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori în perioada 2000–2025, comparativ cu 314 în Zagreb şi 241 în Roma.
Analiza arată, de asemenea, că în vara anului 2025 Bucureştiul s-a numărat, alături de Roma şi Zagreb, printre capitalele europene cu cele mai ridicate rate estimate ale mortalităţii asociate căldurii.
Cercetătorii explică nivelurile ridicate ale mortalităţii estimate în sudul şi sud-estul Europei prin expunerea persistentă la temperaturi ridicate. Rezultatele pentru România şi Bucureşti provin din analiza perioadei 2000–2025 şi oferă un context pentru evaluarea impactului temperaturilor extreme din vara anului 2026.
Cele 50.391 de decese estimate pentru vara anului 2026 reprezintă o estimare epidemiologică, bazată pe temperaturile înregistrate şi pe relaţiile cunoscute dintre căldură şi mortalitate. Calculul nu utilizează datele individuale privind decesele efectiv produse în această perioadă.
Specialişti independenţi, consultaţi de Science Media Centre España, au subliniat relevanţa rezultatelor pentru sănătatea publică, precizând că estimările pot varia în funcţie de metodele statistice utilizate.
Temperaturile extreme cresc riscul de complicaţii cardiovasculare şi respiratorii şi pot agrava afecţiunile preexistente, în special la persoanele vârstnice şi la cele cu boli cronice.
Rezultatele evidenţiază necesitatea consolidării sistemelor de avertizare pentru perioadele de căldură extremă, a măsurilor de protecţie a populaţiei vulnerabile şi a pregătirii serviciilor medicale pentru consecinţele temperaturilor ridicate.
Editor : Ș.R.