Un vaccin utilizat pentru prevenirea tuberculozei și tratarea cancerului de vezică urinară ar putea avea un rol important și în reducerea riscului de demență. Cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine au descoperit că vaccinul BCG poate limita acumularea unor proteine asociate bolii Alzheimer, reduce inflamația cerebrală și îmbunătăți memoria.
Rezultatele au fost obținute în experimente pe șoareci și au fost publicate pe 21 octombrie 2026, în revista științifică Science Advances.
Vaccinul Bacillus Calmette-Guérin (BCG), utilizat pe scară largă împotriva tuberculozei, ar putea avea proprietăți care contribuie la protejarea creierului împotriva proceselor asociate demenței, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii americani.
Oamenii de știință au analizat efectele vaccinului asupra unor șoareci modificați genetic pentru a dezvolta simptome biologice caracteristice demenței, inclusiv acumularea anormală a proteinei tau în creier.
Animalele au fost împărțite în mai multe grupuri. Unele au primit vaccinul BCG la vârsta de trei luni, în timp ce altele au primit o injecție cu soluție salină. Cercetătorii au inclus și un grup de control format din șoareci fără demență.
La opt până la nouă luni după administrarea vaccinului, oamenii de știință au evaluat modificările cerebrale, inflamația, memoria și activitatea genelor asociate bolii Alzheimer.
Vaccinul BCG a redus semnele de deteriorare a creierului
Rezultatele au arătat diferențe importante între animalele vaccinate și cele care nu au primit BCG.
Șoarecii vaccinați au avut o probabilitate de aproximativ cinci ori mai mare de a prezenta semne ale reducerii depozitelor de proteină tau din creier.
În același timp, aceștia au avut o probabilitate de patru ori mai mică de a prezenta indicatori ai unei inflamații persistente.
Cercetătorii au observat și că animalele vaccinate prezentau mai puține semne de atrofie cerebrală, aveau rezultate mai bune la testele de memorie și de recunoaștere a obiectelor și prezentau o probabilitate mai mare de supraviețuire pentru o perioadă mai lungă.
Un alt rezultat important a fost identificat la nivel genetic. În cazul șoarecilor nevaccinați, oamenii de știință au observat activarea a 716 gene asociate bolii Alzheimer, morții celulare și neuroinflamației. Administrarea vaccinului BCG a normalizat activitatea tuturor acestor gene, cu excepția a nouă.
Cum ar putea proteja vaccinul BCG creierul
Cercetătorii consideră că efectele observate ar putea avea legătură cu un mecanism numit „imunitate antrenată”.
Acesta presupune capacitatea anumitor celule ale sistemului imunitar înnăscut de a-și modifica răspunsul după contactul cu un stimul inițial, astfel încât să reacționeze ulterior și la alte amenințări.
William Bishai, codirector al Johns Hopkins Center for Tuberculosis Research, consideră că anumite celule imunitare din sistemul nervos central ar putea utiliza informațiile dobândite în urma administrării vaccinului BCG pentru a recunoaște și combate acumulările de proteine caracteristice bolii Alzheimer și altor forme de demență.
Potrivit cercetătorului, vaccinul pare să reducă inflamația excesivă din creier, posibil prin intermediul acestui mecanism de imunitate antrenată.
Oamenii de știință continuă să investigheze procesele biologice prin care vaccinul ar putea produce aceste efecte.
Studiile anterioare pe oameni au identificat o legătură între BCG și un risc mai mic de demență
Descoperirea vine după mai multe cercetări observaționale efectuate pe oameni, care au identificat o asociere între administrarea vaccinului BCG și o incidență mai redusă a demenței.
Potrivit cercetătorilor de la Johns Hopkins Medicine, studiile anterioare asupra pacienților care au primit BCG ca imunoterapie pentru cancerul de vezică urinară fără invazie musculară au identificat reduceri ale riscului de demență cuprinse între 12% și 78%, pe perioade de monitorizare de trei până la 15 ani.
Aceste cercetări au fost însă observaționale și nu au putut demonstra o relație directă de cauzalitate între vaccinare și reducerea riscului de demență.
Barbara Slusher, profesoară de neurologie la Johns Hopkins University School of Medicine și una dintre autoarele studiului, a explicat că rezultatele ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii mai precise de prevenire a bolii Alzheimer.
Totuși, cercetătorii subliniază că sunt necesare investigații suplimentare pentru a înțelege mecanismele biologice implicate și pentru a stabili dacă efectele protectoare pot fi reproduse în siguranță la oameni.
De asemenea, trebuie determinat cine ar putea beneficia de o astfel de intervenție și în ce moment ar trebui administrată.
Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că vaccinul BCG previne demența la oameni, ci oferă noi indicii despre mecanismele prin care stimularea sistemului imunitar ar putea contribui la protejarea creierului.
Editor : Sebastian Eduard