Statele memebre ale Uniunii Europene şi-au propus ca până în 2030 ponderea elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică şi ştiinţe să scadă sub 15%, în contextul în care aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani şi circa jumătate dintre cei români nu ating nivelul minim de competenţă la citire şi matematică. De asemenea, Comisia Europeană îşi propune să reducă ponderea elevilor din clasa a VIII-a cu rezultate slabe în domeniul competenţelor informatice şi al alfabetizării informaţionale la sub 15% până în 2030.
Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat, joi, Pachetul european pentru educaţie şi competenţe, printre măsurile propuse fiind realizarea Alianţelor Şcolare Europene, prin care şcoli şi autorităţi şcolare din mai multe ţări să beneficieze de granturi ca să dezvolte metode eficiente şi testate pentru îmbunătăţirea unei competenţe de bază, spre exemplu, cititul.
„Fiecare Alianţă de şcoli din Europa va alege cel puţin una dintre cele cinci competenţe de bază – citire şi scriere, matematică, ştiinţe, competenţe digitale şi civice. Şcolile vor compara rezultatele şi vor împărtăşi metodele care îi ajută pe elevi, inclusiv pe cei din medii dezavantajate. Obiectivul este de a crea 100 de noi Alianţe în fiecare an, începând cu 2028”, a precizat Mânzatu, conform News.ro.
Obiectivele UE privind competenţele de bază până în 2030 vizează scăderea sub 15% a ponderii elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică şi ştiinţe, dar şi a elevilor din clasa a VIII-a cu rezultate slabe în domeniul competenţelor informatice şi al alfabetizării informaţionale. De asemenea, statele membre UE mai ţintesc creşterea ponderii elevilor de 15 ani cu performanţe de vârf la citire, matematică şi ştiinţe la cel puţin 12% şi creşterea ponderii celor proveniţi din medii socio-economice defavorizate cu rezultate bune la cel puţin una dintre disciplinele citire, matematică sau ştiinţe la cel puţin 25%.
„Comisia solicită statelor membre să facă din aceste obiective o prioritate naţională, să stabilească modul în care intenţionează să le îndeplinească şi să asigure monitorizarea acestora prin intermediul Semestrului european”, a afirmat sursa sursa citată.
Ce sunt Alianţele Şcolare Europene
Potrivit aceleiaşi surse, Alianţele Şcolare Europene sunt noi parteneriate transfrontaliere pe termen lung între şcoli şi autorităţile şcolare din diferite state membre, axate pe îmbunătăţirea performanţelor în cel puţin o competenţă de bază, prin cooperare practică şi rezultate măsurabile.
„Acestea au scopul de a ajuta şcolile să identifice provocările urgente, să pună în aplicare planuri de îmbunătăţire şi să disemineze pe scară mai largă practicile eficiente. Alianţele sunt concepute pentru a accelera extinderea la scară mai largă a practicilor care dau rezultate. Se aşteaptă ca autorităţile şcolare să se implice încă de la început, astfel încât abordările de succes să poată fi transferate către alte şcoli. Programul Erasmus+ se pregăteşte deja pentru lansarea Alianţelor şcolare europene, oferind sprijin dedicat şcolilor şi autorităţilor şcolare în 2027. Pe viitor, ambiţia este de a crea până la 100 de noi alianţe în fiecare an, începând cu 2028”, a subliniat Roxana Mânzatu.
Vicepreşedinta Comisiei Europene a explicat că noua Reţea UE de servicii de consiliere şi sprijin va reuni agenţii şi organisme din statele membre, având misiunea de a ajuta şcolile să se îmbunătăţească prin sprijin practic, bazat pe dovezi. Aceasta se va concentra pe patru domenii: conducerea şi managementul şcolar, bunăstarea socio-emoţională, inteligenţa artificială – pregătirea digitală şi implicarea părinţilor şi a comunităţii.
Servicii de consiliere şi sprijin
„Reţeaua va conecta serviciile naţionale şi regionale pentru a pune în comun expertiza la nivelul UE, pentru a contribui la furnizarea de îndrumare personalizată şi pentru a consolida capacitatea sistemelor de sprijin regionale şi locale. Serviciile naţionale includ, de obicei, agenţii guvernamentale, inspectorate sau, în unele cazuri, centre specializate de cunoştinţe şi resurse”, a precizat Mânzatu.
Reţeaua va fi lansată în 2027, va conecta serviciile naţionale de sprijin şi va începe pregătirea la nivel regional. Primele 30 de servicii regionale vor fi finanţate prin programul Erasmus+ începând din 2028.
În legătură cu modul în care va contribui Reţeaua de servicii de consiliere şi sprijin la consolidarea competenţelor de bază ale elevilor, Mânzatu a spus că, dincolo de sala de clasă, competenţele de bază sunt influenţate de bunăstarea elevilor, de sănătatea lor mintală, de siguranţa online, precum şi de sprijinul pe care îl primesc acasă şi în cadrul comunităţii mai largi.
„De exemplu, rezultatele recente ale studiului PISA arată o scădere a implicării familiei în procesul de învăţare al elevilor. Obstacole precum dezinteresul, hărţuirea cibernetică şi implicarea limitată a părinţilor nu pot fi abordate doar de către şcoli. Reţeaua de servicii de consiliere şi sprijin va ajuta furnizorii de servicii educaţionale şi conducătorii şcolilor să acopere acest decalaj, construind parteneriate cu părinţii şi familiile, întreprinderile, universităţile, serviciile sociale şi de sănătate, precum şi cu comunitatea mai largă”, a explicat Mînzatu.
Reţeaua europeană de sprijin şi consiliere va putea fi operaţională în primul trimestru din 2027, cu proiecte-pilot finanţate prin Erasmus+ în 30 de regiuni, prin care profesorii şi directorii vor putea cere îndrumare pentru sprijinul emoţional al elevilor, colaborarea cu părinţii şi folosirea inteligenţei artificiale la clasă.
În România, patru şcoli din judeţele Buzău şi Vâlcea participă la etapa-pilot a Alianţelor Şcolilor Europene, finanţată cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+.
Măsuri pentru copiii defavorizaţi
În privinţa copiilor defavorizaţi, CE solicită statelor membre să consolideze condiţiile la nivel de sistem aşa încât copiii defavorizaţi să beneficieze de acces egal la o educaţie de calitate, la sprijin adecvat şi la oportunităţi semnificative de participare şi implicare.
„Propunerea subliniază necesitatea eliminării barierelor, fie ele fizice, sistemice sau pedagogice, îmbunătăţirii competenţelor de bază în sala de clasă, de exemplu, prin identificarea timpurie a dificultăţilor de învăţare, sprijinul ţintit şi mediile de învăţare incluzive, cu scopul de a preveni rămânerea în urmă sau excluderea copiilor şi o cooperare mai strânsă între şcoli, familii şi comunităţi, în special cele care se confruntă cu bariere sociale sau economice, pentru a participa activ la educaţia copiilor lor şi a colabora îndeaproape cu profesorii”, a mai precizat sursa citată.
Potrivit aceleiaşi surse, este important ca investiţiile să fie acordate cu prioritate în şcolile defavorizate, inclusiv în regiunile rurale şi izolate, precum şi în zonele urbane defavorizate. De asemenea, autorităţile naţionale trebuie să asigure punerea în comun a resurselor şi cooperarea între şcoli, dar şi să ofere stimulente pentru ca profesorii să ocupe posturi în şcoli izolate sau defavorizate.
„Toate aceste elemente, luate împreună, contribuie la crearea unui mediu de învăţare favorabil, la consolidarea motivaţiei şi a bunăstării copiilor şi să reducă riscul ca dezavantajul educaţional să fie transmis generaţiei următoare. În plus, prin intermediul Alianţelor Şcolilor Europene şi al Reţelei UE pentru servicii de consiliere şi sprijin, şcolile şi elevii defavorizaţi vor avea acces la un sprijin sporit şi la oportunităţi, atât în cadrul clasei, cât şi în afara acesteia”, a mai spus Roxana Mînzatu.
O treime dintre elevii europeni şi circa jumătate dintre cei români nu ating nivelul minim la citire şi matematică
O treime dintre elevii europeni de 15 ani nu ating nivelul minim de competenţă la citire, iar o proporţie similară se înregistrează la matematică. În România, aproximativ 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% la citire.
„Fiecare tânăr european trebuie să poată creşte într-un viitor în care materia de bază va fi schimbarea”, a afirmat Mânzatu.
Priorităţile pachetului pentru Educaţie şi Competenţe sunt consolidarea competenţelor de bază, precum citirea, matematica şi ştiinţele, dezvoltarea unei infrastructuri digitale europene pentru şcoli şi utilizarea sigură a inteligenţei artificiale în educaţie, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, a pregătirii şi a sprijinului oferit profesorilor şi modernizarea învăţământului profesional şi tehnic, astfel încât tinerii să îl aleagă cu încredere, ca primă opţiune.
Certificat de competenţe în IA
Eurostat arată că 63,8% dintre tinerii de 16-24 de ani din UE au folosit inteligenţa artificială generativă în 2025. În România, 40% dintre elevii de 15 ani spun că folosesc un chatbot AI ca să înveţe cel puţin o dată pe săptămână.
Potrivit vicepreşedintei CE, Comisia Europeană mai propune testarea unui certificat de competenţe în inteligenţa artificială pentru elevii de 15 ani, începând cu anul şcolar 2027-2028. Aceştia vor învăţa să verifice răspunsurile generate de IA, să îi înţeleagă limitele şi să o folosească responsabil.
„Pentru prima dată, statele membre vor putea construi o bază digitală comună pentru educaţie la nivel european, prin Consorţiul pentru o infrastructură digitală europeană în Educaţie (EDU-EDIC): vor testa împreună tehnologii de vârf, vor verifica modul în care platformele lor educaţionale pot face schimb de informaţii şi vor stabili metode clare de protecţie a datelor elevilor. Avem în vedere dezvoltarea unui ecosistem de sprijin educaţional: instrumentele validate şi soluţiile inovative ale EDU-EDIC vor fi implementate în cadrul Alianţelor Şcolilor Europene, pentru dezvoltarea competenţelor de bază”, a explicat sursa citată.
Mânzatu a adăugat că, începând de anul viitor, va fi testat Certificatul de competenţe în domeniul inteligenţei artificiale pentru elevii de 15 ani, care vor învăţa să verifice răspunsurile primite, să recunoască manipularea şi să decidă când să lucreze fără inteligenţa artificială.
„În 2027, Comisia va propune şi un Angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor. Şcolile şi familiile vor putea conveni asupra unor reguli privind timpul petrecut în faţa ecranelor, siguranţa online şi echilibrul dintre activităţile digitale şi cele fără ecran”, a afirmat vicepreşedinta CE.
Condiţii de lucru mai bune pentru profesori
De asemenea, Pachetul european pentru educaţie şi competenţe conţine şi soluţiile propuse pentru a oferi condiţii de lucru mai bune pentru profesori şi, implicit, rezultate la învăţătură mai bune pentru elevi, în contextul în care 25 din 27 de state membre se confruntă cu un deficit de cadre didactice şi doar unul din cinci profesori din UE crede că vocea sa este auzită şi că poate influenţa politicile educaţionale.
La nivel naţional, cele mai recente date arată că România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an, scădere suprapusă cu creşterea de 20.000 a numărului de elevi, prima raportată din 2020, scăderea tarifului la plata cu ora şi creşterea de la 18 la 20 de ore pe săptămână a normei didactice.
Una dintre soluţiile propuse este Agenda Profesorilor Europeni, ale cărei obiective sunt îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale profesorilor, precum şi atragerea şi păstrarea în sistemul educaţional a dascălilor buni, prin stimularea investiţiilor în educaţie ale statelor membre.
„Agenda vizează transformarea digitală prin tehnologiile AI: profesorii vor fi implicaţi în dezvoltarea utilizării responsabile a AI pentru învăţare, precum şi a instrumentelor digitale care vor reduce birocraţia în educaţie”, notează sursa citată.
Conform aceleiaşi surse, dialogul este o valoare fundamentală, motiv pentru care Agenda prevede ca, de două ori pe an, partenerii sociali din sistemele educaţionale şi reprezentanţii profesorilor să ia parte la reuniunile Grupului la nivel înalt pentru Educaţie şi Formare, identificând priorităţile şi provocările, precum şi măsurile concrete care trebuie implementate.
O altă soluţie vizează Academiile Profesorilor 2.0, program prin care cadrele didactice aflate la început de carieră vor primi sprijin pentru lucrul la clasă. Profesorii vor fi implicaţi şi în dezvoltarea unor instrumente digitale care să reducă timpul alocat sarcinilor administrative.
În ceea ce priveşte mobilitatea europeană a profesorilor, Mînzatu spune că aceasta poate fi realizată prin acordarea unor facilităţi specifice de către administraţiile naţionale şi prin eliminarea birocraţiei „din procedurile de portabilitate prin Actul de Portabilitate a Competenţelor”, pe care l-a propus „încă din luna septembrie” aşa încât profesorii să fie încurajaţi să predea în regiuni dezavantajate.
Strategia pentru educaţie şi formare profesională
Pe lângă cele trei obiective prioritare care vizează competenţe de bază mai bune pentru fiecare elev, condiţii de lucru mai bune pentru toţi profesorii şi tehnologii digitale mai sigure în şcoli, o a patra prioritate este Strategia europeană pentru educaţie şi formare profesională, care va putea sprijini firmele mici să se implice în programe de ucenicie împreună cu organizaţiile educaţionale.
„În 2025, doar 9,1% dintre absolvenţii recenţi de învăţământ profesional de nivel mediu din România, cu vârste între 20 şi 34 de ani, făcuseră cel puţin o lună de pregătire la un loc de muncă în timpul studiilor. Media UE era de 66%”, a precizat Roxana Mânzatu.
Potrivit vicepreşedintei CE, obiectivele strategiei sunt îmbunătăţirea calităţii şi agilităţii învăţământului profesional şi tehnic, mobilizarea potenţialului său pentru sectoarele strategice ale economiei şi pentru tranziţiile pe piaţa muncii, precum şi stabilirea unui sistem educaţional profesional mai deschis şi mai interconectat.
„Încă de anul viitor, vom testa un accelerator european de formare sectorială, în care furnizorii de formare ar putea introduce cursuri scurte de specializare atunci când angajatorii au nevoie de competenţe noi. Mecanicul auto de astăzi lucrează cu diagnosticare computerizată, senzori, electronică, sisteme de control şi tehnologii care se schimbă rapid. Într-un atelier auto, un curs de formare sectorială ar putea pregăti un viitor mecanic să utilizeze cele mai noi tehnologii”, a explicat Mînzatu.
În 2024, administraţiile publice din UE au investit 860 de miliarde de euro în educaţie
Roxana Mînzatu a mai spus că în UE, doar statele membre decid programa şcolară şi doar ele au competenţe exclusive asupra finanţării sistemului educaţional şi asupra modului în care organizează şcolile.
„În 2024, administraţiile publice din UE au investit 860 de miliarde de euro în educaţie, echivalentul a 4,8% din PIB-ul Uniunii şi a 9,7% din cheltuielile publice. Conform atribuţiilor sale, Uniunea sprijină cooperarea şi finanţează proiecte comune. Aproximativ 150 de miliarde de euro sunt deja investiţi pentru finanţarea educaţiei şi a competenţelor prin programele europene din exerciţiul financiar 2021-2027, inclusiv Erasmus+ şi Fondul Social European Plus”, a mai spus Mînzatu.
Editor : A.C.