România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană o pauză de un an în reducerea deficitului bugetar și să păstreze în 2027 nivelul din 2026, consideră vicepremierul interimar Tanczos Barna. Acesta a avertizat că o nouă ajustare, cu un punct procentual, ar fi „extrem, extrem de dureroasă”, într-un an în care dispar investiții de peste 40 de miliarde de lei finanțate prin PNRR.
După rectificarea bugetară necesară în acest an, următoarea prioritate trebuie să fie pregătirea bugetului pentru 2027, a declarat Tanczos Barna, miercuri seară, la Euronews România. Propunerea sa pornește de la efectele pe care încheierea PNRR și o nouă reducere a cheltuielilor le-ar putea avea asupra investițiilor, consumului și veniturilor statului.
„Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta, pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor cu încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă. În anul 2027 nu vom mai avea PNRR și dispar din bugetul de investiții peste 40 de miliarde de lei. Anul acesta au fost din fonduri europene sau din împrumuturi ieftine, din PNRR. Deci, fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia va suferi și mai mult, consumul va scădea și mai mult și încasările la bugetul de stat o să fie și mai mici”, a explicat vicepremierul interimar.
Barna a susținut că reducerea deficitului nu trebuie analizată numai din perspectiva încasărilor și a cheltuielilor, pentru că investițiile publice și consumul intern influențează direct activitatea companiilor și veniturile care ajung ulterior la buget.
„Noi nu ne putem uita doar la partea de încasări. Cei care au făcut contabilitate știu că, pe debit și pe credit, fișa contului trebuie să fie una echilibrată. Noi avem nevoie și de încasări, economia privată trebuie susținută, pe de o parte, printr-un consum stabil intern, pe de altă parte, prin investiții și comenzi din partea statului, acolo unde poate. Deci nu suntem într-o situație bună, nu suntem într-o situație plăcută, motiv pentru care cred în continuare că rolul statului este primordial în asemenea perioade de criză”, a mai afirmat acesta.
Dobânzi de peste 64 de miliarde de lei
În paralel cu negocierile privind deficitul, România are nevoie de o soluție alternativă de finanțare care să reducă presiunea dobânzilor asupra bugetului, a explicat Tanczos Barna.
El a comparat sumele pentru care există dispute în interiorul Guvernului cu valoarea totală a dobânzilor plătite de stat: „Mai avem o problemă uriașă, din punctul meu de vedere: noi aici, cu ghilimelele de rigoare, ne certăm pentru 50 de milioane de lei din bugetul de stat, pentru o schemă de finanțare pentru cartofi, pentru usturoi, pentru ovine, și plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo este și acolo ar trebui să reducem cumva, printr-o soluție de finanțare alternativă. Altfel, grosul banilor care se produc în economia reală se vor duce pentru dobânzile pe care le plătim în continuare.”
Editor : A.D.